Cercetătorii au identificat o serie de modificări ale metabolismului şi ale sistemului imunitar care diferenţiază persoanele care fac exerciţii fizice în mod regulat de persoanele cu un stil de viaţă sedentar, conform unui studiu publicat pe 18 septembrie în revista Science Advances, cercetare care indică potenţiale căi pentru gestionarea bolilor cronice, cum ar fi diabetul, bolile de inimă şi cancerul, transmite Live Science.
Echipa de cercetători a analizat date din Chinese Immune Multi-omics Atlas, care include date de la 400 de adulţi care au donat probe de sânge şi au răspuns la un chestionar detaliat despre stilul lor de viaţă, informează Agerpres.
Pentru a surprinde cele mai mari efecte posibile ale exerciţiilor fizice, echipa a inclus doar date de la participanţii care au făcut cel mai mult sau cel mai puţin exerciţiu. Un grup s-a antrenat de cel puţin trei ori pe săptămână, acumulând peste 150 de minute de exerciţii moderate sau 75 de minute de exerciţii de intensitate ridicată în acel interval de timp. Grupul sedentar a spus că nu s-a antrenat deloc.
Cercetătorii au analizat apoi probele de sânge ale voluntarilor pentru markeri fiziologici, cum ar fi nivelul zahărului din sânge şi al grăsimilor. Au descoperit că participanţii care au făcut mai multă mişcare aveau semne de metabolism stimulat al zahărului şi grăsimilor, un metabolism muscular mai puternic şi niveluri mai ridicate de molecule antioxidante, care combat procesele de deteriorare a celulelor.
Multe dintre aceste sisteme şi legăturile lor cu exerciţiile fizice erau deja cunoscute, a declarat Dr. Michael Siebers, cercetător la Universitatea din Duisburg-Essen, care nu a fost implicat în studiu. Adevăratul pas înainte al studiului a fost analiza celulară ulterioară, a spus el.
"Este o lucrare foarte bună, care arată, pentru prima dată, ce se întâmplă cu adevărat la nivel intercelular atunci când faci sport", a spus el.
Ce se întâmplă în corpul tău când faci exerciții fizice. / Foto: Profimedia
Această analiză a folosit o abordare multiomică, ceea ce înseamnă că a combinat date din mai multe surse biologice. Acestea au inclus metaboliţi (produsele secundare ale metabolismului), grăsimi, proteine şi ARN.
Echipa a studiat, de asemenea, o caracteristică a ADN-ului numită accesibilitatea cromatinei. Genele noastre sunt înfăşurate pe helixuri de ADN, creând structuri care seamănă cu bobine de film strâns legate. O accesibilitate mai mare la cromatină înseamnă că bobina este înfăşurată mai puţin strâns, astfel încât imaginile individuale de pe filmul respectiv pot fi văzute mai uşor. În cele din urmă, acele gene sunt mai uşor de activat. În celule, acest mecanism este esenţial pentru a permite transcrierea şi traducerea genelor în proteinele care ajută organismul să funcţioneze corect.
Împreună, aceste analize au permis echipei de cercetare să examineze îndeaproape modul în care celulele persoanelor care fac exerciţii fizice în mod regulat au funcţionat diferit faţă de persoanele cu un stil de viaţă sedentar. Această analiză aprofundată a arătat multiple modificări ale celulelor imune.
Activitatea soldaţilor imuni ai participanţilor la exerciţii fizice - inclusiv a celulelor T citotoxice şi a celulelor albe imunitare - a fost amplificată în comparaţie cu cea a participanţilor cu un stil de viaţă sedentar. În plus, celulele imune naive, care acţionează ca rezervişti nespecializaţi ce pot fi recrutaţi în infanteria imună, au avut o accesibilitate mai mare la cromatină în genele necesare pentru a combate ameninţările. Aceasta a însemnat că erau mai pregătite de înrolare.
Echipa a observat, de asemenea, modificări ale celulelor responsabile de alertarea restului sistemului imunitar cu privire la ameninţări, numite monocite imune şi celule B. La persoanele care făceau exerciţii fizice în mod regulat, aceste celule au avut o expresie crescută a genelor care declanşează alarmă.
Rezultatele sugerează că activitatea fizică regulată poate face sistemul imunitar mai bine pregătit pentru a combate potenţialele ameninţări, au scris cercetătorii în studiul lor. Se ştie deja că absenţa exerciţiilor fizice este un factor de risc pentru afecţiuni cronice, inclusiv diabetul de tip 2, şi că antrenamentul reduce aceste riscuri. Studiul oferă "o perspectivă moleculară asupra beneficiilor sistemice pentru sănătate (ale exerciţiilor fizice)", au scris cercetătorii.
Studiul a avut şi o serie de limitări. Siebers a subliniat că, dincolo de numărul de minute în care participanţii au lucrat, studiul nu a înregistrat ce tip de exerciţiu au făcut şi a avut puţine informaţii despre structura fizică a participanţilor.
De asemenea, cercetătorii nu au putut demonstra că exerciţiile fizice regulate au cauzat îmbunătăţiri imunitare. Este posibil ca activarea redusă a sistemului imunitar al participanţilor sedentari să îi facă mai puţin capabili să facă exerciţii fizice.
- Te-ar putea interesa si:
- De ce devine mai greu să te ridici în picioare pe măsură ce îmbătrânești. Explicația pentru...
- A împlinit recent 108 ani, face sport de trei ori pe săptămână și încă șofează. Ce spune despre...
- 9 schimbări mici care îți pot prelungi viața, potrivit experților în longevitate
