Rozmarinul este nelipsit din multe bucătării, însă proprietățile sale ar putea merge mult dincolo de aroma pe care o oferă preparatelor. Folosit de secole și în medicina tradițională, acesta a ajuns în atenția cercetătorilor datorită unor compuși care ar putea avea efecte benefice asupra creierului, inflamației și funcției cognitive.
Rozmarinul, plantă aromatică originară din regiunea mediteraneeană, are o istorie îndelungată. În Grecia și Roma antică era asociat cu memoria și claritatea mentală, iar studenții și cărturarii îl foloseau în speranța că îi va ajuta să se concentreze și să rețină mai ușor informațiile. Interesant este că cercetările moderne au găsit unele indicii care ar putea explica reputația dobândită de rozmarin în urmă cu mii de ani, scrie The Independent.
Rozmarinul, asociat cu memoria și concentrarea
Rozmarin / Foto: Shutterstock
Într-un studiu, persoanele expuse la aroma de rozmarin au obținut rezultate mai bune la anumite teste de memorie decât cele aflate într-un mediu fără acest miros. Una dintre posibilele explicații are legătură cu 1,8-cineolul, cunoscut ca eucaliptol, unul dintre compușii prezenți în rozmarin. Acesta ar putea influența sistemul implicat în procese precum învățarea și memoria.
Acetilcolina este un neurotransmițător esențial pentru funcționarea creierului, inclusiv pentru formarea și păstrarea amintirilor. Anumiți compuși din rozmarin sunt studiați pentru capacitatea lor de a influența enzimele care descompun acetilcolina, mecanism care ar putea contribui la susținerea performanțelor cognitive.
Rozmarinul este, de asemenea, bogat în antioxidanți. Aceștia ajută la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ, proces asociat cu îmbătrânirea și cu numeroase afecțiuni cronice.
Aroma de rozmarin ar putea avea efect și asupra anxietății
Beneficiile investigate nu se opresc la memorie. Unele cercetări sugerează că aroma rozmarinului ar putea contribui la reducerea anxietății și la îmbunătățirea anumitor parametri ai somnului.
Legătura este importantă și pentru funcția cognitivă. Stresul și somnul insuficient pot afecta atenția, capacitatea de concentrare și memoria, astfel încât reducerea lor ar putea avea indirect efecte benefice asupra performanței mentale.
Totuși, efectele observate în studii nu înseamnă că simpla folosire a rozmarinului tratează anxietatea, insomnia sau tulburările de memorie.
Ce legătură ar putea exista între rozmarin și boala Alzheimer
Una dintre cele mai interesante direcții de cercetare privește acidul carnosic, un compus natural din rozmarin cu proprietăți antioxidante și antiinflamatoare. Cercetătorii sunt interesați de capacitatea acestuia de a proteja celulele nervoase de anumite tipuri de deteriorare asociate bolilor neurodegenerative.
În 2025, oamenii de știință au prezentat o formă stabilizată a acidului carnosic, denumită diAcCA. Rezultatele studiilor preclinice au atras atenția deoarece substanța a fost asociată, în modele experimentale de boală Alzheimer, cu îmbunătățirea memoriei și creșterea numărului de sinapse, conexiunile prin care neuronii comunică între ei.
Cercetătorii au observat, de asemenea, reducerea unor proteine asociate cu boala Alzheimer, printre care beta-amiloidul și tau.
Un alt aspect considerat promițător este modul în care funcționează compusul. DiAcCA ar deveni activ în special în zonele în care există inflamație, ceea ce, cel puțin teoretic, ar putea limita efectele nedorite asupra țesuturilor sănătoase.
Există însă o precizare esențială. Rezultatele de până acum sunt preclinice, inclusiv pe modele animale. Ele nu demonstrează că rozmarinul consumat în alimentație previne sau tratează boala Alzheimer la oameni și nici că diAcCA este deja un tratament disponibil.
Cercetările deschid însă o direcție interesantă pentru dezvoltarea unor terapii viitoare.
Beneficiile rozmarinului nu s-ar limita la creier
Rozmarin / Foto: Profimedia
Rozmarinul conține numeroși fitocompuși, printre care acid carnosic, acid rozmarinic și acid ursolic, substanțe investigate pentru efectele lor antioxidante și antiinflamatoare. Planta a fost folosită tradițional și pentru probleme digestive, inclusiv pentru balonare și disconfort abdominal.
Există interes și în dermatologie. Unele cercetări au analizat potențialul compușilor din rozmarin în cazul inflamației pielii, acneei sau eczemelor, în timp ce acidul carnosic este studiat inclusiv pentru posibile efecte de protecție împotriva deteriorării produse de radiațiile ultraviolete.
Uleiul de rozmarin prezintă, la rândul său, activitate antimicrobiană în studiile de laborator, fiind cercetat pentru capacitatea de a inhiba dezvoltarea anumitor bacterii și fungi.
Când poate deveni periculos rozmarinul
Faptul că este o plantă naturală nu înseamnă că rozmarinul poate fi consumat în orice cantitate fără riscuri. În cantitățile folosite în mod obișnuit în alimentație, rozmarinul este considerat în general sigur pentru majoritatea oamenilor. Situația este diferită în cazul extractelor, suplimentelor și al cantităților foarte mari.
Dozele concentrate pot provoca reacții adverse, iar consumul unor cantități excesive a fost asociat cu simptome precum vărsăturile și, în cazuri severe, convulsiile. Persoanele cu epilepsie trebuie să fie deosebit de prudente în privința produselor concentrate și a uleiurilor esențiale.
Prudența este recomandată și în timpul sarcinii atunci când vorbim despre doze medicinale sau suplimente concentrate, din cauza îngrijorărilor privind un posibil efect asupra uterului.
De asemenea, suplimentele pe bază de rozmarin pot interacționa cu anumite medicamente, inclusiv cu tratamente care influențează coagularea sângelui. Persoanele care urmează un tratament medicamentos ar trebui să discute cu medicul înainte de a lua extracte sau suplimente concentrate.
Rozmarinul rămâne, așadar, mult mai mult decât un simplu condiment. Cercetările asupra compușilor săi oferă rezultate interesante în ceea ce privește memoria, inflamația și protecția celulelor nervoase, iar derivați precum diAcCA ar putea deschide noi direcții în studiul bolii Alzheimer.
- Te-ar putea interesa si:
- Ce se întâmplă în creier în secunda în care "adormim" sub anestezie generală. Misterul pe care...
- Creierul uman ar putea fi format, de fapt, din două organe distincte. Noile descoperiri indică o...
- Ce se întâmplă cu inima și creierul tău dacă mănânci avocado în mod regulat. 4 efecte pe care le...