În fiecare an, milioane de oameni intră într-o sală de operație, primesc câteva medicamente și, în numai câteva momente, lumea din jurul lor dispare. Nu mai văd, nu mai aud și, în cele mai multe cazuri, nu păstrează nicio amintire despre ceea ce s-a întâmplat până când se trezesc.
Anestezia generală este atât de obișnuită în medicina modernă, încât poate părea un mecanism pe deplin înțeles. În realitate, oamenii de știință încă încearcă să explice exact cum medicamente cu structuri chimice foarte diferite pot produce pierderea reversibilă a conștienței.
Iar tocmai această necunoscută transformă anestezia într-un instrument extraordinar pentru neuroștiință. Dacă cercetătorii pot observa ce se schimbă în creier atunci când conștiența dispare și apoi reapare, s-ar putea apropia de răspunsul la o întrebare mult mai mare: cum apare conștiența umană?
Cum "dispare" conștiența în timpul anesteziei generale
despre ceea ce s-a întâmplat până când se trezesc. Anestezia generală este atât de obișnuită în medicina modernă, încât poate părea un mecanism pe deplin înțeles. / Foto: Profimedia
Există mai multe tipuri de medicamente folosite în anestezie, cu roluri diferite. Unele reduc durerea, altele produc sedare sau relaxare, în timp ce anestezia generală urmărește obținerea unei stări controlate în care pacientul nu este conștient de intervenția chirurgicală.
Problema interesantă este că aceste substanțe anestezice pot avea structuri chimice foarte diferite, însă ajung să perturbe modul în care neuronii și rețelele cerebrale comunică între ele.
Studiile de neuroimagistică indică modificări ample ale activității și conectivității creierului în timpul anesteziei. Cercetătorii nu au stabilit însă un singur "întrerupător" cerebral a cărui oprire să explice complet pierderea conștiinței.
Una dintre structurile care îi interesează în mod deosebit pe cercetători este talamusul, aflat în profunzimea creierului și implicat în transmiterea și integrarea informațiilor între diferite regiuni cerebrale, precum și în stările de veghe și somn. Unele experimente sugerează că activitatea anumitor circuite talamice poate avea un rol important în nivelul de conștiență. Dar asta nu înseamnă că oamenii de știință au găsit pur și simplu "centrul conștienței".
Alte teorii pun un accent mai mare pe cortexul cerebral sau pe comunicarea dintre regiuni aflate la distanță unele de altele. Aceasta este una dintre marile probleme ale domeniului. Creierul funcționează ca o rețea extrem de interconectată, astfel încât este dificil de stabilit dacă o regiune declanșează pierderea conștienței sau dacă aceasta apare tocmai pentru că mai multe rețele nu mai reușesc să comunice în modul caracteristic stării de veghe.
Ce au observat neurologii în timpul unei anestezii generale
Una dintre cele mai interesante descoperiri recente vine din cercetările neurologului Andrea Luppi și ale colegilor săi, scrie BBC. În stare de veghe, conectivitatea funcțională a creierului prezintă particularități suficient de pronunțate încât tiparul să poată funcționa asemenea unei "amprente" individuale.
Cercetătorii au analizat prin imagistică creiere aflate sub efectul propofolului sau al sevofluranului și au descoperit ceva surprinzător. În timpul anesteziei profunde, tiparele de conectivitate cerebrală ale oamenilor devin mai asemănătoare între ele.
Cu alte cuvinte, o parte din unicitatea observată în activitatea funcțională a creierului treaz se estompează atunci când conștiența este suprimată.
Studiul, publicat în Nature Human Behaviour în 2025, a găsit și o diminuare a diferențelor dintre conectivitatea creierului uman și cea observată la alte primate sub anestezie. Cercetătorii consideră că rezultatele pot oferi indicii despre legătura dintre organizarea creierului și experiența conștientă, fără a demonstra însă că au identificat sursa conștienței.
De ce anestezia ar putea ajuta la descifrarea conștienței
Somnul oferă și el posibilitatea studierii unor modificări ale conștienței, însă anestezia are un avantaj extraordinar pentru cercetători. Poate fi indusă, menținută și inversată în condiții controlate. Oamenii de știință pot observa creierul înainte ca persoana să-și piardă capacitatea de a răspunde, în timpul anesteziei și apoi pe măsură ce aceasta revine.
Andrea Luppi descrie anestezia și neuroimagistica drept o combinație cu un potențial deosebit pentru înțelegerea relației dintre molecule, activitatea cerebrală și mintea umană.
Una dintre ipotezele importante este că pierderea conștienței nu apare neapărat pentru că neuronii se opresc, ci pentru că este perturbată capacitatea unor zone cerebrale de a integra și transmite informația la scară largă.
Citește și: Vrei un creier ager și după 60 de ani? Știința spune că trebuie să începi aceste obiceiuri de tânăr
- Te-ar putea interesa si:
- Planta aromatică asociată cu o memorie mai bună și reducerea anxietății. Ce spun cercetările despre...
- Creierul uman ar putea fi format, de fapt, din două organe distincte. Noile descoperiri indică o...
- Ce se întâmplă cu inima și creierul tău dacă mănânci avocado în mod regulat. 4 efecte pe care le...
