Experţii de la câteva universităţi, inclusiv de la Aberystwyth din Ţara Galilor, au stabilit acum vârsta unei dune stelare dintr-o zonă îndepărtată din Maroc şi au descoperit detalii despre formarea acesteia şi despre modul în care se deplasează prin deşert, scrie The Guardian.
Profesorul Geoff Duller, de la Departamentul de Geografie şi Știinţele pământului de la Aberystwyth, a declarat: „Sunt lucruri extraordinare, una dintre minunile naturale ale lumii. De la sol arată ca nişte piramide, dar din aer se vede un vârf şi, din el, radiind în trei sau patru direcţii, aceste braţe care fac să arate ca nişte stele”.
Echipa formată şi din cadre universitare de la Universitatea din Londra a mers în sud-estul Marocului pentru a studia o dună de 100 de metri înălţime şi 700 de metri lăţime din marea de nisip Erg Chebbi, cunoscută sub numele de Lala Lallia, care înseamnă „cel mai înalt punct sacru” în limba berberă.
Ei au descoperit că baza dunelor are o vechime de 13.000 de ani, dar au fost surprinşi de faptul că partea superioară a structurii s-a format abia în ultimii aproximativ 1.000 de ani. „S-a dovedit a fi surprinzător de tânără”, a spus Duller.
Baza a continuat să se formeze până acum aproximativ 9.000 de ani. „Apoi, suprafaţa s-a stabilizat. Credem că a fost un pic mai umedă decât astăzi. Putem vedea urme de rădăcini de plante vechi, sugerând că duna a fost stabilizată de vegetaţie. Se pare că a rămas aşa timp de aproximativ 8.000 de ani. Apoi clima a început să se schimbe din nou şi a început să se formeze această dună stelară”.
Duller a spus că duna s-a format deoarece vântul suflă în două direcţii opuse - dinspre sud-vest şi nord-est - ceea ce a dus la formarea nisipului. Un al treilea vânt constant, care suflă dinspre est, deplasează duna încet spre vest, cu o rată de aproximativ 50 cm pe an, scrie și News.ro.
„Acest lucru este important atunci când te gândeşti să construieşti drumuri, conducte sau orice fel de infrastructură. Aceste lucruri chiar se mişcă”, a declarat Duller.
Tehnicile de datare prin luminiscenţă dezvoltate la Aberystwyth au fost folosite pentru a descoperi ultima dată când mineralele din nisip au fost expuse la lumina soarelui pentru a le determina vârsta.
Duller a spus: „Nu ne uităm la momentul în care s-a format nisipul - asta cu milioane de ani în urmă - ci la momentul în care a fost depus. Granulele de cuarţ au o proprietate asemănătoare cu cea a unei mini-baterii reîncărcabile”.
- Te-ar putea interesa si:
- Descoperirea făcută de un cuplu sub podeaua bucătăriei: „Rămânea acolo mult timp dacă nu începeam...
- "Nu am văzut niciodată asta în casa noastră. Și stăm aici de patru ani". Ce au descoperit doi soți...
- Oamenii de ştiinţă au descoperit un nou antibiotic care poate distruge bacteriile rezistente la...
