De-a lungul timpului, astronomii au analizat cu mare atentie si interes ceea ce numim Heliosfera, in incercarea de a-i afla limitele si forma. Unii au descris-o ca pe o cometa rotunjita la un capat si avand un soi de coada, la celalalt. In prezent, mai multi cercetatori de la diferite universitati au ajuns la concluzia ca raspunsul se afla, partial, in fiecare teorie emisa pana acum.
Intr-un studiu publicat de Nature Astronomy, se incearca aflarea modelului real al heliosferei.
Pentru inceput trebuie sa tinem cont ca sistemul nostru solar are o structura bine definita. Fiecare planeta, care face parte din el, inclusiv Pamantul, este imprejmuita de o adevarata bula de vant solar.
De unde vine aceasta? Avand un rol de protejare fata de restul spatiului, ea este emanata chiar de Soare si, atingand viteze supersonice, duce la formarea unui camp magnetic invizibil.
Istoricul recent al cercetarilor heliosferei se bazeaza pe datele trimise, in 2015, de nava spatiala Voyager 1. Imaginea descrisa arata ca ar exista de fapt doua cozi, nu una, cum se credea initial. Doi ani mai tarziu, descrierea oferita de misiunea Cassini sugera ca forma heliosferei se apropie mai mult de cea a unei mingii gonflabile de mari dimensiuni, dar dezumflate.
Oamenii de stiinta consideră că heliosfera se extinde de peste doua ori fata de distanta pana la Pluto. Cercetatorii de pe nava spațială New Horizons, care exploreaza zona dincolo de Pluton, incearca sa vina cu noi explicatii. Noul model oferit contine particule încărcate de la vântul solar, cat și particule neutre aflate în derivă prin Sistemul Solar. Diferenta dintre cele doua grupe de particule consta in faptul ca "ionii de prelevare" pot aluneca ușor prin heliosferă, înainte de a-și elimina electronii.
In incercarea de a afla forma reala a heliosferei, astronomii au inceput sa realizeze cercetari comparative ale mai multor parametrii: temperatura, densitatea și viteza acestor ioni de prelevare cu undele solare.
Epuizarea [ionilor de prelevare], datorită schimbului de sarcină cu atomii de hidrogen neutri ai mediului interstelar din heliosheath, răcește heliosfera, 'defalcându-l' și conducând la o heliosată mai îngustă și o formă mai mică și mai rotundă, confirmând forma sugerate de observațiile lui Cassini , scriu oamenii de stiinta.
Tot mai des in ultimul timp, au aparut voci care solicita NASA să trimită o sondă pentru a începe explorarea bulei de Soare, care ne cuprinde si pe noi.
Cu Sonda Interstelară sperăm să rezolvăm cel puțin unele dintre nenumăratele mistere pe care Voyagers au început să le descopere, spune astronomul Merav Opher de la Universitatea Boston.
Cu toate ca aceste cercetari continua, un lucru este cert cu cat stiinta pare sa se apropie mai mult de adevar, acesta pare tot mai indepartat.
Misterele stiintei nu se opresc aici. Daca vreti sa fiti la curent cu ultimele noutati, nu ratati editiile DIGIPEDIA cu reputatul jurnalist de stiinta, Alexandru Mironov. In fiecare vineri de la orele 21:00, pe Digi World.
- Te-ar putea interesa si:
- Cum să faci diferența dintre viață și moarte: noua serie Digipedia Știință dedicată primului ajutor
- Descoperă tehnologia care redefinește lumea, pe 1 Decembrie, la Digi World
- Dr. Bogdan Ivănescu (DIGIPEDIA): Un curs de prim-ajutor - pregătirea pentru imposibil
