Sunt de acord cu fizicianul – si scriitorul – Andrei Dorobantu ca printre momentele de referinta ale culturii celei de a doua jumatati a secolului al XX-lea pot fi socotite: cartile si povestirile lui Isaac Asimov (cu Legile roboticii dar si cu extraordinara idee a planetei Fundatia, in care sa fie pastrate – ascunse de barbarie – toate cunostintele acumulate de specia umana, singurul animal rational din Univers!), serialul TV „Star Trek” (vizionat, la fiecare episod, de un miliard de telespectatori! – intalnirile dintre ETi sunt frecvente in tele-povestile „Star Trek” dar, atentie, toti ETii sunt antropomorfi, au – mai mult sau mai putin – infatisarea omului de pe Terra, ideea fiind a unei origini comune, poate terestra, a tuturor sapiensilor din Univers) si cartile si serialul TV „Cosmos ”, create de genialul Carl Sagan. In opera lui Sagan intalnirea dintre civilizatii era adesea prezenta – cu toate avatarurile dostoevskiene ale dificultatii, chiar imposibilitatii contactului.
In paginile anterioare vi l-am introdus pe profesorul Frank J. Tipler si am enuntat teoria lui, aceea ca principiul unitaritatii din mecanica cuantica face obligatorie viata rationala pe toata durata vietii Universului. Dezvolt ideile fizicianului Tipler, care porneste, in lucrarea lui, de la disputa cu un coleg, Martin Rees, azvarlindu-i adevarul (sau) in fata: vizitatori de aiurea nu se afla si nu au aparut, in timp, pe planeta noastra, categoric nu vietuiesc pe o alta planeta a Sistemului nostru Solar si nici nu dau semne ca ar exista in alta parte a Galaxiei noastre sau in alte galaxii. Caci daca ar exista ne-ar fi semnalat deja prezenta lor (in „Marele Cerc al Ratiunilor”, cum ar spune Ilya Efremov). Tipler foloseste ceea ce el numeste „argumentul resurselor limitate”, bazat pe paradoxul lui Fermi, care enunta ipoteza ca, odata formata, viata inteligenta se va dilata dincolo de planeta originara – si expansiunea ei nu se va opri niciodata. Ceea ce, spune Tipler, va duce, prin natura inevitabil tehnologica a civilizatiei, la consumarea pana la epuizare a tuturor resurselor naturale si energetice intalnite de civilizatia expansionista. Si, deci, cu disparitia, stingerea acelei civilizatii. Dar, spune Frank J. Tipler, daca viata rationala este rara avis in Univers, bariera vitezei luminii (maximum 300.000 km/sec.) va incetini consumul resurselor si… va pastra viata!
Cumva, ipoteza ar contrazice Teoria evolutionista a lui Darwin: marea majoritate a speciilor a disparut in mod natural, de ce ar fi specia Homo sapiens diferita de restul Viului? Legile fizicii raspund la provocare, ne asigura fizicianul Tipler, coroborate cu legile Viului. Walace, contemporan cu Darwin, afirmase ca evolutia nu are teluri, selectia naturala actionand cu mutatii intamplatoare. Din numarul practic infinit de cai de evolutie, atat de putine duc la viata rationala incat, spune Tipler, aparitia inteligentei in Universul vizibil este un fenomen unic. Adica: pe o raza de 13,7 miliarde de ani-lumina (varsta Universului nostru, care este egala si cu raza lui) pe celelalte 1028 planete asemanatoare Pamantului viata rationala nu a aparut! De altfel, biologul evolutionist Francisco Ayala apreciase ca probabilitatea ca viata unicelulara, odata aparuta (cum? inca nu cunoastem mecanismele aparitiei Viului!) sa se transforme in viata rationala este de 1 la puterea minus 1.000.000! (Prin urmare, practic imposibil ca noi insine sa fie aparut… Si totusi, suntem aici, observam si judecam Universul). Charles Darwin insusi remarca, in „Variabilitatea animalelor si plantelor domestice”, ca la nivel fizic superior Universul este deterministic – cu alte cuvinte, apare un prag de la care evenimentele nu mai sunt intamplatoare. Si, spune Darwin, avansul stiintei ne va face pe noi, fapturi rationale, sa prezicem (anticipam?) variatiile intamplatoare in evolutie.
Noi judecam insa cu creierele noastre de oameni ai secolului al XXI-lea, intervine Tipler – si ii socotim pe eventualii ETi asemanatori noua.Dar ia imaginati-va computere cu programe de Inteligenta Artificiala (IA) – care in cateva decenii vor functiona si la noi. Combinati IA cu tehnologiile spatiale actuale si trimiteti o sonda spre steaua cea mai apropiata. In (doar) 40.000 de ani artefactul va ajunge langa o planeta a Proximei din Centaur, se va instala pe orbita si… va incepe sa se autocopieze, folosind material local (planeta, asteroizi). Continuati operatia – o va continua IA – si in circa 100 de milioane de ani fiecare stea va avea o asemenea sonda artificiala „terestra” revolutionand in jurul ei. Imbunatatiti tehnologiile spatiale si veti „impresura” Galaxia cu „spioni” terestri in doar 10.000.000 de ani, cu doar pretul unei singure sonde spatiale!
Asa ca ETi de aiurea, daca exista, nu ne trimit semnale radio ci sonde cosmice – sau ar trebui sa o faca, daca vor fi existand.
Stiu sigur ca urmasii nostri din viitorul indepartat pentru a supravietui vor trebui sa paraseasca Terra. Alti „sapiensi”, mai vechi decat noi in Univers, vor fi trebuit sa o faca, cu milioane de ani in urma. Si poate ca au si facut-o, dar dincolo de Universul vizibil, casa noastra.
Misterele stiintei nu se opresc aici. Daca vreti sa fiti la curent cu ultimele noutati, nu ratati editiile DIGIPEDIA cu reputatul jurnalist de stiinta, Alexandru Mironov. In fiecare vineri de la orele 21:00, pe Digi World.
- Te-ar putea interesa si:
- Interviu cu echipa Digipedia Știință: „Pare un paradox, dar știința umanizată este cea care ajunge...
- Ediții speciale Digipedia - Știință: Alexandru Mironov dezbate, la Digi World, oportunitățile...
- Ediție specială Digipedia Știință: povestea laserului de la Măgurele, cu acad. Nicolae Zamfir
