Ursula K. LeGuin scrie povesti despre planete castigate de Imperiul Terestru si apoi pierdute sau uitate pur si simplu, in marea memorie a cine stie carui supercomputer care va administra, candva, civilizatia galactica a lui Homo Sapiens.
Limitele vitezei luminii nu exista la Ursula K. LeGuin – a inventat „ansibla”, un aparat star trek-ist pentru transmisie instantanee – si nici la Isaac Asimov – navele lui trec prin hiperspatiu fara probleme – sau in povestile serialului de cultura moderna „Star Trek”. Noroc ca in realiatea (nevirtuala) viata rationala nu apare prea des caci, altfel, cum spune celebrul Freeman Dyson, o specie inteligenta va dezvolta neaparat capacitatea de a transfera orice forma materiala in materie vie sau suport pentru viata (Dyson este autorul faimoasei idei ca, pentru a folosi integral energia Soarelui, urmasii nostri de peste un milion de ani vor trebui sa inchida Sistemul Solar intr-o sfera din care sa nu scape nici un foton, spre binele miliardelor de miliarde de sapiensi locuind pe toate planetele, lunile si asteroizii din jurul Soarelui). Un fel de hoarde de lacuste, devorand totul in cale, adica transformand materia in energie… atat cat legile fizicii o ingaduie, adica izbindu-se de bariera vitezei luminii. Caci nu putem „roade” intreaga noastra Galaxie – 100.000 de ani-lumina diametru – in mai putin de 100.000 de ani, iar pentru urmatoarea galaxie, in constelatia Fecioarei, la 60milioane de ani-lumina de noi, avem nevoie de cel puti 60 de milioane de ani. In plus Universul se afla in miscare accelerata, galaxiile indepartandu-se cu repeziciune una de alta – parca pentru a se feri de noi, afirma matematicianul-fizician Frank J. Tipler, calculand ca, pentru o specie pradatoare ca a noastra va fi nevoie, nu-i asa, de cel putin 13,7 miliarde de ani pentru a devora Universul vizibil. Legea vitezei luminii nu iarta, mai repede nu putem avansa. Daca insa am avea frati intru inteligenta si lacomie, dezastrul s-ar putea precipita – si odata cu el, candva, intr-un viitor de peste miliarde de ani, va inceta si acest experiment al materiei numita Ratiune.
Dar daca viata inteligenta este un fenomen ultrararisim – sa zicem, o civilizatie per univers – acea civilizatie va fi obligata sa-si utilizeze resursele la exact pasul potrivit pentru a fi in viata pana la sfarsitul Universului sau. Viata inteligenta, afirma Tipler peremptoriu, va rezista pana la capatul Timpului… pentru ca asa vor legile fizicii! Mecanica cuantica, Teoria largita a relativitatii, Modelul Standard al particulelor si, mai ales, a II-a Lege a termodinamicii (cea cu entropia), au obligat materia sa se nasca si… sa se pastreze la infinit – ma rog, la infinitul local, cel al Universului inchis in care ne aflam. Fara noi, fara ratiuni capabile sa contrazica entropia (degradarea), Universul ar evolua intr-o stare infinit improbabila, sfidand fizica. Viata este cea care ghideaza evolutia Universului, afirma Tipler.
Stim ca Universul se afla acum in expansiune accelerata – observatiile facute de satelitul WMAP ne-au demonstrat-o. De ce? Doar Universul insusi o stie, sugerata fizicienilor doar de o constanta pozitiva intr-o ecuatie matematica. In starea actuala de lucruri, viata inteligenta va disparea candva, afirma Tipler. Si adauga: dar daca viata rationala trebuie sa continue, strict legata de cerintele legilor fizicii, atunci Universul va trebui sa-si incetineasca, candva, expansiunea, sa se opreasca, la un moment (cosmic) dat si sa colapseze intr-o singularitate finala (precum Big Bang-ul, n.a.). Faptul ca avem acum in Univers mai multa materie decat antimaterie confirma ipoteza mea, afirma Tipler. Se va echilibra, prin transformari de materie in energie – si urmasii nostri vor fi aceia care vor anihila materia!, ne uluieste Tipler.
Ca sa vezi cu ce se ocupa astazi marii savanti ai lumii! Noroc cu Internetul, ca sa ne putem da seama ca ca scriitorii de SF sunt, in imaginatie, blanzi copii pe langa savantii dezlantuiti!
Misterele stiintei nu se opresc aici. Daca vreti sa fiti la curent cu ultimele noutati, nu ratati editiile DIGIPEDIA cu reputatul jurnalist de stiinta, Alexandru Mironov. In fiecare vineri de la orele 21:00, pe Digi World.
- Te-ar putea interesa si:
- VIDEO DIGIPEDIA ȘTIINȚĂ – Emisiune integrală: 22.05.2026. Poluarea apelor: infrastructura care...
- VIDEO DIGIPEDIA ȘTIINȚĂ – Emisiune integrală: 10.01.2025. Planeta fără întuneric: efectele ascunse...
- VIDEO DIGIPEDIA ȘTIINȚĂ – Emisiune integrală: 20.06.2025. Einstein și anul care a schimbat fizica
