2020 a intrat de cateva zile in istorie. O istorie nefasta, care va marca de acum inainte omenirea. Marturie sta declararea oficiala de catre Organizatiei Mondiale a Sanatatii a COVID-19 drept pandemie.
Pandemia si epidemia sunt termeni care se refera la maladii infectioase severe si care starnesc mereu teama si anxietate populatiilor afectate de pe diverse continente. De cele mai multe ori lupta este inegala ca raport de forte. Ea se duce cu un dusman necunoscut, fapt care amplifica si mai mult starea de incertitudine si frica. Endemia sta la polul opus.
Care este insa limita dintre cei trei termeni?
Cuvantul pandemie provine din grecescul πᾶν (pan) "tot" + δῆμος (demos) "popor". Reprezinta o epidemie, care se extinde cu repeziciune pe un teritoriu foarte mare, de la o tara, la continente intregi.
Pandemiile au lasat de-a lungul timpului urme devastatoare. Fie ca vorbim de rujeola, rabie, pojar, febra galbena, Ebola, HIV, gripa spaniola (1918-1920), gripa asiatica (1957-1958), gripa ruseasca (1977-1978), gripa H1N1 (2009) – toate aceste sunt, potrivit revistei “Stiinta si Tehnica”, cele mai cunoscute exemple de pandemii care au marcat istoria omenirii.
Organizaţia Mondiala a Sănătăţii pune pandemiile pe seama unor agenţi patogeni sau virusi necunoscuti. Istoricul pandemiilor ne demonstreaza ca de cele mai multe ori avem de-a face cu zoonoze, adică maladii transmise de la animal la om.
Situatia devine mai greu de acceptat si de suportat, pentru ca omul nu stie cum sa reactioneze in fata unei boli noi, mai ales ca foarte putini indivizi sunt imuni la ea. Lipsa unui vaccin in aceste situatii amplifica agresivitatea raspandirii bolii, dar si creşterea exponentiala a numărului de îmbolnăviri.
Cea mai frecventa afectiune care poate cu usurinta degenera intr-o pandemie este gripa. Omenirea a fost profund marcata de gripa spaniolă (1918 -1920). Potrivit documentelor vremii, aceasta a produs intre 25 şi 50 de milioane de victime, cu mult mai multe decat pierderile de vieţi omeneşti aduse de Primul Război Mondial.
La polul opus vorbim de endemie. Aceasta este specifica unei anumite zone geografice, are o aparitie periodica si un numar de pacienti clar definit de-a lungul timpului. Specifica zonelor tropicale, malaria este unul dintre exemplele frecvente de endemie. Anual se inregistreaga potrivit studiilor in jur de 300 de milioane de imbolnaviri.
De pe alta parte, avem si termenul de epidemie. Cu originea in latinescul “epidemia”, aceasta echivaleaza cu o boala contagioasa raspandita într-un timp scurt, prin contaminare, la un număr limitat de persoane dintr-o regiune. In popor este cunoscuta si sub denumirea de molima.
O epidemie apare, de pildă, dacă un anume agent patogen se modifică sau cand un virus suferă mutaţii şi devine astfel mult mai contagios. Cu alte cuvinte epidemia se traduce printr-o boală frecventa ca aparitie, într-o anumita regiune, pentru o perioadă de timp limitată.
Variola este cel mai clar exemplu, care a ajuns la începutul secolului al XVI-lea în America prin intermediul conchistadorilor europeni. In lipsa anticorpilor specifici, populatia indigena nu avea cum sa sa faca fata unui astfel de pericol iminent.
Un reputat pneumolog şi epidemiolog chinez, Zhong Nanshan (83 ani), a declarat de curand ca se asteapta ca actuala stare de lucruri sa dureze pana in luna iunie a acestui an. Cel mai important consilier medical al guvernului chinez a declarat pentru Reuters, ca reinfectarea în rândul pacienţilor care s-au vindecat este redusă. Medicul chinez si-a castigat reputatia dupa importanta sa contributie la combaterea epidemiei de Sindrom Acut Respirator Sever (SARS) din 2003.
Amanunte interesante si inedite despre toate aceste subiecte de actualitate puteti descoperi in editiile viitoare din DIGIPEDIA. In fiecare vineri seara, de la ora 21:00, nu uitati sa va luati doza de stiinta pentru toata saptamana alaturi de cel mai longeviv popularizator de stiinta din media romaneasca: Alexandru Mironov.
Autor: Mihaela Popescu (producator EMISIUNE "DIGIPEDIA")
