Doua ore si jumatate de culoare si dans. Un tablou viu apreciat la fiecare reprezentatie de publicul Operei Nationale Bucuresti. Spectacolul prezentat in documentarul “Vocile Operei” nu a fost ales intamplator. Privim emotiile si determinarea unei balerine (Lorena Negrea) care se pregateste de debutul sau in “Don Quijote”, la fel de intens cum admiram eforturile celor mai vechi angajati ai Operei. Toti au in comun marea pasiune pentru munca lor in Opera si respectul fata de marii artisti.
Libretul ii apartine lui Marius Petipa, după Miguel de Cervantes. De-a lungul timpului, adaptarea spectacolului a apartinut mai multor coregrafi: in 1970, lui Vasile Marcu, in 2000, lui Mihai Babușka, iar in 2012, lui Jaroslav Slavický.
Imi place ceea ce fac . Este o altfel de lume. Ma simt acasa pentru ca imi petrec foarte multe ore aici! Multa lume imi spune : ”Ce faci, ai dormit aici?! Tu nu mai pleci acasa?” Nu...Cum sa zic...Si acasa daca as sta vreo cateva ziel, deja numai … mi-e dor!!! Mi-e dor sa vin la munca! E lumea mea! - Loredana Sandu, costumier
Aici in poza asta sunteti dumneavoastra? Da, da! Sunt de...aveam, nu stiu cati ani aveam aici! Eu am lucrat 40 ani aici! Am iesit la pensie si m-au chemat acum inapoi! Am prins o gramada de montari ...Don Quijote, doua trei, cu asta al treilea, asta e al treilea! Acum maestrul Ignat m-a chemat inapoi ca el stie ce meserie stiu! Pai eu nu ca am profesionala facuta in meseria de croitor, dar mi-am facut liceul in domeniul textile … am doua atestate. Uite azi e marti, eram liber, dar ne-au chemat, pot sa zici ca nu vii?! - Mihai Vaduva, costumier
Inainte, pe timpul lui Ceausescu, aveam pentru o lucrare trei luni, acum … Timpul ne preseaza, el este dusmanul nostru si din cauza aceasta suntem si stresati si deranjati pentru ca noi deja intram intr-un stres – nu mai dormim, stam de dimineata pana seara. Tot ce se creeaza necesita timp! Una e hartia, una e realitatea - Valentina Ioana Stancu, departament: Mode, flori
Fericirea si bucuria de pe scena imbraca frumos si complet trairile si efortul profesionistilor din spatele cortinei.
Eu am lucrat inainte de a veni la balet, am lucrat la atelier, dupa aia m-am mutat la balet si m-am trezit, ca trebuia sa inceapa spectacolul si eu nu stiam nici cabinele macar! Eu intr-o luna (…) eu stiam toate spectacolele de balet! Am memorie vizuala si atunci cand vad un costum deja mintea mea...e de acolo. Eu nu fac asa doar ... sa ma aflu in treaba! Eu daca fac un lucru il fac cu placere . E foarte multa lume care ma apreciaza pentru ceea ce fac ...e foarte multa lume care plange dupa mine sa ma intorc inapoi la cor… dar, asta e situatia! Preferam sa ne luam din timpul nostru cateva ore asa ca sa ne facem treaba. (…) Sunt vreo cateva spectacole unde dirijeaza in functie de cum le imbrac, cat de repede o schimb. Sunt schimbari la treizeci – patruzeci de secunde ...nu ai timp nici sa respiri! De exemplu la balet sunt multe balerine care-si schimba poantele in acelasi timp, sunt schimbari extrem extrem de rapide, sunt momente, in care te duci pana la scena, si inchei, ca nu ai timp! Ai satisfactii - gata ne-a iesit si schimbarea asta, ne-a iesit si schimbarea asta. Gata, am reusit! ... dupa fiecare schimbare din aceasta asta sub presiune… - Loredana Sandu, costumier
Autor: Mihaela Popescu (regizor/scenarist documentarul "Vocile Operei")
- Te-ar putea interesa si:
- Vocile Operei - Premiera in Romania
- Vocile Operei - Spectacol NABUCCO
- Vocile Operei - Spectacol ROMEO SI JULIETA
