Capsula rusească de cercetare biologică Bion-M Nr.2, supranumită 'Arca lui Noe' pentru că avea la bord peste 30 de experimente pe organisme vii, a aterizat pe 19 septembrie în stepele regiunii Orenburg, după ce a petrecut 30 de zile pe orbita Pământului, transmite miercuri Space.com.
Acest modul spațial a fost supranumit 'Arca lui Noe' datorită mini-menajeriei de specimene transportate - cobai, musculiție și culturi de bacterii. El a fost lansat de pe cosmodromul Baikonur pe 20 august, pe o rachetă Soiuz-2.1b.
După lansare, capsula a fost plasată pe o orbită polară la o altitudine de aproximativ 370 până la 380 de kilometri, la o înclinație de aproximativ 97 de grade. Încărcătura Bion-M nr. 2, conținând specimene biologice selectate, a fost ulterior expusă unui nivel ridicat de radiații cosmice.
Fotografiile făcute cu capsula recuperată sugerează că aterizarea a provocat un mic incendiu de vegetație, transmite Space.com, citat de Agerpres. Se pare că acest incendiu a fost stins rapid, permițând echipelor de recuperare să se apropie de modulul de coborâre.
Trei elicoptere de căutare au aterizat în apropierea modulului de coborâre pentru a extrage specimenele vii cât mai rapid posibil și a începe o examinare inițială. Printre testele efectuate la fața locului a fost evaluarea activității motorii a musculițelor pentru a detecta orice probleme ale sistemului nervos.
Misiunea Bion-M nr. 2 a fost un efort comun al Roscosmos, Academiei Ruse de Științe și Institutului de Probleme Biomedicale al Academiei Ruse de Științe (IBMP).
Potrivit IBMP din Moscova, principalul organizator al misiunii, primele studii post-zbor au fost efectuate într-un cort medical desfășurat la locul de aterizare.
Misiunile Bion-M Nr. 2
Programul științific de experimente și cercetări al Bion-M nr. 2 constă din 10 'secțiuni'. Potrivit IBMP, prima și a doua secțiune sunt dedicate studiilor experimentale de fiziologie gravitațională pe animale. Scopul aici este de a ajuta la crearea de noi tehnologii pentru asigurarea susținerii vieții umane în timpul zborurilor sub efectele combinate ale imponderabilității și radiațiilor cosmice.
A treia, a patra și a cincea secțiune sunt dedicate studiilor influenței zborurilor spațiale și a factorilor spațiali asupra biologiei plantelor și microorganismelor, precum și a comunităților acestora.
A șasea, a opta și a noua secțiuni includ experimente biotehnologice, tehnologice, fizice și tehnice, în timp ce a șaptea secțiune este un complex de experimente radiobiologice și dozimetrice necesare pentru a evalua măsurile de protecție împotriva radiațiilor cosmice pentru misiunile cu echipaj uman,
A zecea secțiune implică experimente pregătite de studenți din diverse școli din Federația Rusă și Republica Belarus.
De asemenea un experiment numit 'Meteorit', a fost efectuat în timpul reintrării în atmosferă a modulului de aterizare. Această investigație s-a concentrat pe ipoteza că viața pe Pământ ar proveni din spațiul cosmic - o teorie numită panspermie.
În interiorul corpului capsulei Bion s-au aflat roci bazaltice colonizate cu tulpini microbiene pentru a evalua dacă bacteriile ar putea supraviețui stresului termic enorm al reintrării prin atmosfera Pământului și a verifica astfel premisele teoriei pansmeriei.
Citește și: Praful ridicat de un asteroid a provocat o iarnă de 15 ani care a dus la dispariţia dinozaurilor
- Te-ar putea interesa si:
- De ce nu aterizează Artemis 2 pe Lună. Misiunea este una de referință din alte motive
- Elon Musk visează la primul oraș pe Lună, capabil să se "autodezvolte". Prioritatea SpaceX nu mai e...
- Primul satelit din lemn, LignoSat, lansat în spaţiu. Ce urmăresc cercetătorii
