Solstițiul de iarnă este un moment deosebit în calendarul astronomic, marcat de înclinarea extremă a axei Pământului față de Soare. În 2024, solstițiul de iarnă va avea loc pe 21 decembrie. Acesta este fenomenul care marchează începutul iernii în emisfera nordică și al verii în emisfera sudică, semnalând momentul în care ziua este cea mai scurtă și noaptea cea mai lungă din întregul an.
Fenomenul solstițiului se petrece atunci când axa Pământului este înclinată cel mai mult față de Soare. Aceasta se întâmplă două dată pe an: în iunie (solstițiul de vară) și în decembrie (solstițiul de iarnă). În timpul solstițiului de iarnă, axa Pământului este înclinată astfel încât emisfera nordică este îndreptată departe de Soare. Aceasta înseamnă că razele solare lovesc Pământul pe o suprafață mai mică, iar ziua devine mult mai scurtă, iar noaptea se prelungește.
Citește și: Ce urmări are trecerea la ora de iarnă asupra organismului
De ce produce solstițiul de iarnă cea mai lungă noapte din an
Cea mai lungă noapte din an are loc în jurul solstițiului de iarnă din cauza unghiului extrem în care axa Pământului este orientată față de Soare. În această perioadă, Soarele se află la cel mai scăzut punct pe cer, iar durata zilei este minimă. Pe măsură ce Pământul continuă să se rotească în jurul Soarelui, zilele vor începe treptat să se lungească, iar nopțile să devină mai scurte.
De asemenea, în jurul solstițiului de iarnă, Soarele nu se ridică niciodată foarte sus pe cer, mai ales în regiunile apropiate de cercul polar. În unele locuri din emisfera nordică, cum ar fi în zonele polare, poate apărea chiar fenomenul de „noapte polară”, în care Soarele nu se ridică deloc deasupra orizontului pe parcursul zilelor de iarnă.
La momentul solstiţiului de iarnă, Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27' sud faţă de ecuator, el efectuând mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit "tropicul Capricornului". Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".
Semnificația solstițiului de iarnă
Solstițiu de iarnă. Shutterstock
Solstițiul de iarnă a fost un fenomen important încă din cele mai vechi timpuri, având o semnificație deosebită în multe culturi. De-a lungul istoriei, acest moment a fost asociat cu renașterea, cu începerea unui nou ciclu al naturii. În multe tradiții, solstițiul de iarnă este un simbol al luminii care revine, iar din acest motiv, multe dintre sărbătorile de iarnă, cum ar fi Crăciunul sau Hanuka, sunt marcate de obiceiuri ce reflectă întoarcerea zilei și începerea unui nou an.
De asemenea, solstițiul de iarnă reprezenta un moment important pentru agricultori, pentru că indică faptul că sezonul rece va dura o perioadă mai scurtă și va începe treptat procesul de revenire a luminii și căldurii.
Solstițiul de iarnă din 2024 va avea loc pe 21 decembrie și va marca începutul iernii în emisfera nordică, cu cea mai lungă noapte din an. Pentru România, acest lucru înseamnă că ziua are 8 ore și 50 de minute, iar noaptea, 15 ore și 10 minute. După această dată, până la solstițiul de vară din 21 iunie 2025, durata zilelor va tot crește.
- Te-ar putea interesa si:
- Solstițiul de vară sau data când ziua e cea mai lungă din an. Tradiții și superstiții legate de...
- Solstițiul de iarnă din 21 decembrie 2022. Debutează iarna astronomică și avem parte de cea mai...
