În urmă cu peste 600 de milioane de ani, Pământul era atât de rece încât cea mai mare parte a suprafeţei sale era acoperită de gheaţă. Însă, acest "bulgăre de zăpadă" era mai "topit" decât se credea până acum, conform unui studiu publicat marţi, relatează AFP şi Reuters.
Studiile climatologice şi geologice descriu o planetă, în prezent albastră, care unui observator din spaţiu i-ar fi părut albă.
Aceste studii se bazează pe depozitele lăsate în urmă de gheţarii de la acea vreme, identificate în apropierea Ecuatorului. Dacă gheaţa a reuşit să ajungă la această latitudine de la poli, este pentru că cea mai mare parte a planetei era acoperită cu ea.
Însă, acest scenariu a fost mult timp pus la îndoială de geologi şi de climatologi, convinşi de prezenţa unor suprafeţe mari de zăpadă topită sau chiar a oceanelor, care ar fi permis absorbţia oxigenului din atmosferă în apă contribuind astfel la dezvoltarea vieţii.
Studiul publicat în jurnalul Nature Communications susţine această teorie, sugerând existenţa unor oaze în tundra îngheţată la latitudini mai nordice decât se credea anterior.
Cercetătorii au adus la lumină, în formaţiunea geologică din Nantuo (sudul Chinei), un strat subţire de rocă sedimentară care s-ar fi aflat sub apă în timpul glaciaţiunii marinoane, în urmă cu aproximativ 650 de milioane de ani.
Analiza acestor roci, în care a fost observată prezenţa fierului şi a azotului, a permis deducerea prezenţei oxigenului în ape şi a formelor de viaţă (care au produs azotul).
"Am găsit dovezi ale unor condiţii non-glaciare la paleo-latitudini nordice de mijloc", a declarat pentru AFP Huyue Song, care a participat la cercetare, referindu-se la latitudini care corespund unei epoci geologice străvechi. "Până acum, nu am găsit decât zone non-glaciare în regiunile peri-ecuatoriale", mai calde, a adăugat el.
În locul unei "centuri înguste lipsite de gheaţă" la Ecuator, Pământul ar fi putut avea "zone neglaciare răspândite, mai numeroase", potrivit lui Huyue Song, profesor la Universitatea de Geoştiinţe din Wuhan, China.
Pământul s-a format în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani. Primele organisme unicelulare au apărut cândva în timpul primului miliard de ani din existenţa planetei. Organismele pluricelulare s-au format mai târziu, poate în urmă cu 2 miliarde de ani. Dar abia după criogenian au revenit condiţii mai călduroase, care au deschis calea pentru o extindere rapidă a diferitelor forme de viaţă, acum aproximativ 540 de milioane de ani.
Organisme multicelulare, inclusiv alge roşii, alge verzi şi fungi au apărut înaintea criogenianului şi au supravieţuit Pământului "bulgăre de zăpadă".
Îngheţul criogenian a fost mult mai sever decât cea mai recentă epocă de gheaţă căreia i-au supravieţuit oamenii, care s-a încheiat cu aproximativ 10.000 de ani în urmă.
Oamenii de ştiinţă încearcă să înţeleagă mai bine debutul Pământului "bulgăre de zăpadă". Ei cred că o cantitate mult redusă din căldura Soarelui ajungea atunci la suprafaţa planetei în timp ce radiaţia solară era respinsă de calotele de gheaţă.
"Se crede că nivelurile de dioxid de carbon atmosferic au scăzut chiar înainte de aceste evenimente, provocând extinderea calotelor glaciare polare şi, prin urmare, mai multă radiaţie solară a fost reflectată înapoi în spaţiu, iar calotele polare s-au extins şi mai mult. Pământul a înaintat către starea de Pământ bulgăre de zăpadă", a declarat geobiologul Shuhai Xiao de la Virginia Tech, Statele Unite, coautor al studiului.
Descoperirea sitului chinez se adaugă la cea a siturilor din Australia sau Brazilia, care sugerează că viaţa s-ar fi putut dezvolta în adevărate incubatoare, pe o suprafaţă terestră în mare măsură îngheţată.
Aceste zone mai temperate ar fi ajutat la o "recuperare rapidă a biosferei" la sfârşitul erei glaciare din Criogenian, care a avut loc în urmă cu peste 700 de milioane de ani şi a durat aproximativ 100 de milioane de ani.
Săpăturile s-au derulat pe parcursul a patru ani, în regiunea Shennongjia (provincia Hebei, estul Chinei). Aceste rezultate vor contribui la o mai bună înţelegere a modului în care funcţionează clima pe planetă, a adăugat profesorul Huyue Song.
Chiar dacă perioada studiată pare foarte îndepărtată, Huyue Song notează că poate fi bogată în învăţăminte într-un moment în care planeta se confruntă cu schimbări climatice majore. "Ne oferă o perspectivă asupra modului în care viaţa supravieţuieşte evenimentelor climatice majore", a spus el. "Un subiect care va deveni şi mai actual odată cu intensificarea schimbărilor climatice", a adăugat cercetătorul.
- Te-ar putea interesa si:
- Fulgerele de pe Jupiter se aseamănă cu cele de pe Terra
- Ingredientele pentru apariţia vieţii pe Pământ au venit din spaţiu, sugerează eşantioanele...
- Studiu genetic. Dramele prin care au trecut oamenii din Europa în perioada Epocii de Gheaţă
