De Ziua Națională a României, Digi World a pregătit un episod special din „Zona de risc”, singura serie de documentare de popularizare a medicinei din țară, astfel că, invită telespectatorii, de la ora 21:00, să descopere noile progrese medicale realizate de echipa doctorului Bogdan Ivănescu. Pasionații de inovație vor urmări discuții cu beneficiarii tratamentului cu celule stem, dar și scene din culisele premierelor medicale apreciate la nivel mondial.
Cu siguranță, terapiile genice și celulare trăiesc un moment istoric. Grație echipei DIGI Docs, acest episod oferă publicului român un loc în față viitorului editării genetice. Documentarul este instructiv, dar și amuzant, pentru că își propune să îmbine infuzia de adrenalină cu cea de știință. Dacă doriți să știți ce legătură există între terapia genică și sporturile extreme, nu pierdeți „Zona de risc. Biocod", care vă va aduce mai aproape de ultima frontieră a medicinei. Ne mai despart patru zile până la premiera celui mai avangardist documentar din zona medicală, motiv pentru care dr. Bogdan Ivănescu, medic generalist și protagonist în cadrul „Zonei de risc”, și-a dorit să răspundă curiozităților noastre într-un interviu dedicat. Mai multe detalii despre acest documentar descoperiți aici.
-
Curiozitatea ne determină să vă întrebăm: cum a fost creat „Doctor MIT”?
Doctor Mit s-a născut datorită multor întrebări primite în legătură cu miturile medicale, precum „Dacă mă tai sub limbă scap de hepatită?” ori „E adevărat că dacă am arsuri în sarcină o să nasc un copil cu păr bogat?”. Dorind să le răspund tuturor cât mai concis și fără a fi pe fugă, m-am gândit că acest format de pastilă medicală TV ar fi cel mai potrivit. Și iată că din 2013 am ajuns să transmit adevărul despre miturile medicale în care am ajuns să credem, dar și să le povestesc românilor despre cele mai noi tratamente și produse pentru sănătate la care pot avea acces în România.
-
Dacă ați putea realiza un top 3 temeri/ credințe asociate de oameni cu practicile medicale și de care nu credeți că va scăpa România în următorii 10 ani, care ar fi acelea?
Nu vom scăpa niciodată de răceală pentru că „ne-am udat la picioare” sau pentru că „ne-a tras curentul” și întotdeauna vom sughița „pentru că cineva vorbește despre noi”. Sperăm să scăpăm de frica de ARN mesager, totuși.
-
Care este sursa controverselor atunci când ne raportăm la preconcepțiile legate de celulele stem și editarea genetică?
Indiferent că vorbim despre celulele stem, editare genetică sau vaccinare, sursa neînțelegerii, pentru că nu merită calitatea de controversă (care este utilă), rezidă din lipsa de educație, care e însoțită de autosuficiență.
Iar aici lovește major efectul Dunning-Kruger, cel în care cu cât știi mai puține lucruri într-un domeniu, cu atât mai mult ai senzația că știi mai multe lucruri din acea sferă. Este un bias cognitiv care întărește orice convingere pe care o capătă o persoană incultă, cel puțin în domeniul în discuție.
-
Având în vedere observațiile și cercetările dumneavoastră, care este, procentual, nivelul de conștientizare și de acceptare a necesității medicinei revoluționare în România?
Din perspectiva oamenilor de știință, aderarea la conceptul de medicină revoluționară este la maxim, aproape de 100%, ca în țările dezvoltate. Implementarea este altă poveste pentru că aici resursele sunt în mâinile altora și aici mă refer la politicieni pe care, în media lor, nu îi putem numi oameni de știință nici pe departe.
La nivel de public român, de popor să îi zicem, nevoia este minimală, pentru că înțelegerea fenomenului este pe măsură. În popor, Ministerul Educației nu a reușit în trei decenii să creeze organul care să recepteze o asemenea posibilitate. Aș spune că doar o cincime din români simt lipsa medicinei de înalt nivel și că restul se mulțumesc cu „soluțiile” tradiționale, adică își introduc căței de usturoi în urechi atunci când fac otită. Aici rezidă și nevoia și utilitatea Doctorului Mit care ajută această cincime să se transforme într-o treime și poate, în timp, într-o majoritate care să ceară activ îmbunătățirea accesului românilor la medicina performantă, revoluționară.
-
Cum reușiți să aliniați pasiunea pentru tehnologie și inovație la barierele pacienților care admit că „știu mai bine” sau aleg prietenia cu Google în detrimentul prieteniei cu un medic?
Sezonul pandemic a fost cel mai bun pentru a-mi rări numărul de prieteni de pe rețelele de socializare. Pentru că am ales să educ la nivel macro, nu mai am timp să mă lupt la nivel micro. De aceea, dacă bunul simț științific (nu cel comportamental) te împinge să susții vreun fake news, mi-ai făcut cel mai mare bine, pentru că mă ajuți să îmi concentrez volumul de persoane cu care pot construi lucruri pentru cei din jur. Pe scurt, nu îmi pierd energia și timpul pe care le-aș putea folosi pentru a pune bazele unui tratament cu celule stem în autism sau în reconstrucția de organe cu ajutorul celulelor progenitorii care ar putea ajuta mult mai mulți oameni decât a schimba o persoană cu un Dunning-Kruger foarte bine instalat. Adică încerc să impactez la maximum cu resursa pe care o am și care e și cea mai prețioasă: timpul.
-
Ne-ar plăcea să descoperim câteva insight-uri din spatele proiectului. Cum v-ați simțit ca protagonist al primului documentar românesc despre celulele stem?
Sincer, nici nu m-am gândit că ar fi, de fapt, o noutate pentru România și, mai ales, de o asemenea anvergură. Am fost bucuros să pot aduce componenta de noutate care a ținut de mine și caracterul științific ce poate fi confundat, în sens pozitiv, cu orice producție internațională.
7. Cum ați descrie colaborarea cu echipa DIGI Docs?
A trecut mai bine de un deceniu de când am adus în România prima reprezentanță a unei bănci de celule vestice. Am reușit să îmbogățim viețile a mii de români, iar celulele stem au fost folosite în tratarea multor cazuri de autism identificate în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 3-5 ani, indiferent că acest material biologic prețios a fost recoltat și procesat de către echipa mea sau de către alte echipe. Acest tip de deschidere și de oferire de șanse egale cred că a activat interesul echipei DIGI Docs, care m-a abordat într-un fel irezistibil. Chimia a funcționat în mod neștirbit până la finalizarea documentarului și, mai mult decât atât, am ajuns să dezvoltăm și alte proiecte împreună, despre care veți afla în curând.
- Te-ar putea interesa si:
- DIGIPEDIA: Codul feminin al descoperirii
- Descoperă tehnologia care redefinește lumea, pe 1 Decembrie, la Digi World
- Misterul mâinii lui Yeti: O aventură sherpa în Pangboche, pe drumul Expediției Imja Tse 2024
