Datele Ministerului Sănătății arată că 81% dintre adolescenții români au consumat alcool cel puțin o dată, 53% au dificultăți în controlarea timpului petrecut pe social media, iar 6% au experimentat droguri. Specialiștii avertizează că dependențele nu mai încep la maturitate, ci în copilărie.

La Senatul României a avut loc conferința „Dependențele la tineri – impact medical, social și economic. Răspuns integrat de prevenție”, organizată de Comisia Specială Comună „România fără violență domestică”, în colaborare cu prof. dr. Radu Țincu, președintele Subcomisiei de Toxicologie din cadrul Ministerului Sănătății.

Evenimentul a adus în prim-plan o realitate pe care medicii, psihologii și specialiștii în sănătate publică o descriu deja ca pe o criză multidimensională: dependențele nu mai înseamnă doar droguri sau alcool. Ele includ vapingul, jocurile de noroc, telefonul, social media, gamingul, energizantele și chiar consumul excesiv de zahăr — toate construite pe aceeași arhitectură neurologică a recompensei rapide.

Atenția a devenit o resursă economică

Unul dintre cele mai puternice mesaje ale conferinței a venit din zona prevenirii și a mecanismelor psihologice moderne ale adicției.

“Când vorbim despre dependențe, vorbim despre multe. Vorbim despre droguri și alcool, jocuri de noroc, tutun și vaping, telefon, social-media, gaming, energizante și consum excesiv de zahăr. La prima vedere, par probleme diferite. În realitate, toate au ceva în comun: exploatează aceeași vulnerabilitate umană și afectează aceeași categorie - tinerii (...), a declarat Alina Gorghiu.

Aceasta a atras atenția asupra modului în care economia digitală modernă monetizează vulnerabilitatea emoțională și atenția adolescenților:

„Trăim într-o lume în care atenția a devenit o resursă economică, în care foarte multe industrii câștigă bani tocmai din capturarea timpului, emoțiilor și vulnerabilităților generației tinere.”

Mesajul reflectă una dintre cele mai importante concluzii ale neuroștiințelor moderne: majoritatea dependențelor activează aceleași circuite dopaminergice cerebrale, indiferent dacă vorbim despre droguri, social media sau gambling.

Creierul adolescentului: biologic mai vulnerabil la dependență

Medicii prezenți la conferință au explicat că adolescența reprezintă perioada cu cea mai mare vulnerabilitate neurologică pentru dezvoltarea comportamentelor adictive.

Creierul uman continuă să se maturizeze până în jurul vârstei de 25 de ani, iar regiunile implicate în:

• controlul impulsurilor,

• reglarea emoțională,

• luarea deciziilor,

• evaluarea riscurilor,

sunt printre ultimele complet dezvoltate.

Din acest motiv, expunerea repetată la stimuli de recompensă rapidă — droguri, nicotină, gaming compulsiv sau social media — poate remodela mecanismele dopaminei într-un mod mult mai agresiv decât la adult.

Prof. dr. Radu Țincu, medic primar ATI și toxicologie, a avertizat asupra amplificării fenomenului:

„Discutăm de o creștere a numărului de substanțe consumate, discutăm de substanțe noi psihoactive sau etnobotanice, o scădere a vârstei de consum și o diversificare a consumului, astfel că astăzi foarte puțini tineri mai sunt dependenți doar de o substanță.”

Specialiștii descriu acest fenomen drept policonsum — asocierea simultană a mai multor dependențe, uneori aparent fără legătură între ele.

Vapatul începe uneori înainte de școală

Una dintre cele mai șocante declarații ale conferinței a venit din partea prof. dr. Roxana Nemeș, medic pneumolog, care a atras atenția asupra scăderii dramatice a vârstei de debut pentru vaping și consum de nicotină.

„Se fumează de la vârstă foarte mică, inimaginabil de mică, eu am, de exemplu, un copil, acum, în tratament, are 11 ani, dar a vapat de la vârsta de 5 ani.”

Medicii avertizează că dispozitivele de vaping sunt percepute eronat drept „mai sigure”, deși multe conțin concentrații mari de nicotină și substanțe iritante pulmonare, cu impact major asupra dezvoltării respiratorii și neurologice.

Drogurile și instituțiile: avertismentul lansat la Parlament

Conferința a inclus și un avertisment privind extinderea consumului de droguri în afara zonelor marginale.

„Consumul de droguri a pătruns în instituțiile statului”, a declarat ministrul interimar de Interne, Cătălin Predoiu, în timpul dezbaterii.

Ulterior, acesta a completat:

„Noi nu consumăm la Ministerul de Interne, cel puțin la nivelul conducerii. Dar, devenind serioși acum, e o temă interesantă asta pentru că, într-adevăr, în multe instituții se consumă de către adulți, acesta e adevărul.”

Afirmația reflectă una dintre modificările majore observate în ultimii ani: dependențele nu mai sunt asociate exclusiv adolescenților sau grupurilor vulnerabile, ci traversează toate categoriile sociale și profesionale.

Costul economic al dependențelor: aproape 4% din PIB

Impactul dependențelor nu este doar medical sau psihologic, ci și economic.

Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței, costurile problemelor de sănătate mintală asociate adicțiilor sunt estimate la aproximativ 10 miliarde de euro anual, echivalentul a 3,8% din PIB.

Aceste costuri includ:

• spitalizări,

• tratamente psihiatrice,

• abandon școlar,

• pierderea productivității,

• incapacitate profesională,

• intervenții sociale și judiciare.

În același timp, infrastructura de tratament rămâne insuficientă.

„Un pilon esențial al strategiei Ministerului Sănătății îl reprezintă centrele de sănătate mintală și pentru prevenirea și tratarea adicțiilor. În prezent, funcționează 83 de astfel de centre. Ministerul Sănătății conștientizează că nevoia e mult mai mare la nivelul societății”, a declarat Stela Firu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Exercițiul sincerității: „Zahărul și telefonul”

Poate cel mai relevant moment al dezbaterii a fost acela în care discuția a depășit zona statisticilor și a intrat în realitatea cotidiană a dependențelor moderne.

Adriana Săftoiu, președinte-director general al TVR, a adresat o întrebare directă:

„Suntem capabili să ne mărturisim dependența? Domnule doctor Țincu, ați avut vreo dependență?”

Răspunsul medicului a fost simplu și revelator:

„Zahărul și telefonul.”

Replica sintetizează una dintre concluziile majore ale neuroștiințelor contemporane: dependența nu mai are întotdeauna forma clasică a substanței interzise. Uneori vine sub forma unui ecran, a unui scroll infinit sau a unei recompense rapide care activează constant sistemul cerebral al plăcerii.

O generație expusă permanent stimulilor

Datele Ministerului Sănătății prezentate la conferință descriu dimensiunea fenomenului:

• 81% dintre adolescenții români au consumat alcool cel puțin o dată;

• 53% au probleme în controlarea timpului petrecut pe social media;

• 6% au consumat cel puțin o dată droguri.

Specialiștiii avertizează că adolescenții de astăzi cresc într-un mediu fără precedent în istoria umanității: unul în care stimulii de recompensă sunt permanenți, accesibili instant și construiți algoritmic pentru a menține atenția captivă.

Iar cea mai mare provocare a societății moderne nu mai este doar interzicerea substanțelor periculoase, ci protejarea dezvoltării emoționale și neurologice a unei generații aflate permanent sub presiunea dopaminei rapide.

Într-o societate dominată de suprastimulare, informație fragmentată și pseudoștiință viralizată agresiv în mediul online, rolul educației științifice reale devine vital.

De ani întregi, echipa DIGIPEDIA ȘTIINȚĂ — talk-show-ul de știință unic în România — încearcă să aducă în spațiul public explicații corecte, validate medical și științific, despre sănătate, dependențe, tehnologie, comportament uman și riscurile noii lumi digitale.

Prin programul educațional național „Ora de Știut”, devenit obiect de studiu opțional la nivel național, proiectul susținut de jurnalistul de știință dr. Bogdan Ivănescu, realizator, prezentator și promotor al științei prin platforma deja cunoscută www.doctormit.ro, alături de Mihaela Popescu, producător general DIGI Documentare, continuă efortul de a ajunge direct în școli, în fața elevilor, profesorilor și părinților, cu un mesaj bazat pe date reale, responsabilitate și prevenție autentică. Participarea la astfel de conferințe și întâlniri alături de medici, psihologi, profesori și instituțiile direct implicate nu reprezintă doar un exercițiu jurnalistic, ci o necesitate socială. Într-o lume în care dependențele încep tot mai devreme, iar fake-news-ul circulă mai rapid decât adevărul, dialogul dintre știință, educație și societate poate deveni una dintre puținele forme reale de reconstrucție a unei generații aflate într-un evident dezechilibru emoțional și informațional.

AUTOR: MIHAELA POPESCU, producator general DIGI DOCUMENTARE

Te-ar putea interesa si:

DIGIPEDIA ȘTIINȚĂ: Copiii dintre galaxii și ecrane

Poți fi dependent de scroll? Ce spune neuroștiința despre dopamină și rețelele sociale

Emisiunea Digipedia Știință aduce două ediții speciale, doar la Digi World

• Etichete:
digipedia stiinta , dependenta