जय जय, चोमो लुंगमा ढुंगा! (Jaya jaya, chomo lungma dhunga!) – „Glorie glorie, celui care a învins muntele!”. Felicitări învingătorilor: Radu Albu, organizatorul expediției, dr. Bogdan Ivănescu, realizatorul emisiunii DIGIPEDIA și celorlalți patru temerari care au făcut parte din grup! Aceste cuvinte șoptite de șerpași, la sosirea în vârf, au rezonat adânc în inimile celor care s-au încumetat să înfrunte Imja Tse, vârful din masivul Himalaya, cunoscut și sub numele de Island Peak. Pentru locuitorii din Valea Khumbu, Himalaya este un spațiu sacru, iar cucerirea unui astfel de loc nu înseamnă doar o realizare sportivă, ci și o încercare a sufletului. Imja Tse nu era așadar doar o destinație montană, ci un simbol al echilibrului între forța fizică și cea mentală.

În toamna lui 2024, 13 români s-au aventurat într-o expediție unică, conduși de alpinistul clujean Radu Albu, pentru a cuceri nu doar un vârf al ghețarilor, ci și propriile lor temeri și limite. Alpiniștii au pornit pe 9 octombrie din București într-o călătorie care avea să le testeze nu doar corpul, ci și voința – acea forță invizibilă care îi împinge pe oameni să își depășească condiția și să atingă necunoscutul. Cu toate acestea, drumul nu a fost unul ușor.

Dintre cei 13, doar șase au ales să urce pe Imja Tse, într-o confruntare directă cu provocările tehnice ale vârfului. Nu erau alpiniști de meserie, ci oameni din diverse domenii, uniți de pasiunea comună pentru munte. Printre ei, s-a aflat și dr. Bogdan Ivănescu, realizatorul emisiunii „Digipedia”, un explorator modern într-o expediție care îmbina știința cu aventura și introspecția.

Pe măsură ce au urcat, fiecare pas a devenit o meditație, fiecare respirație mai grea, un test al răbdării. Dar pentru cei care au reușit să atingă culmea, sentimentul a fost copleșitor.

DIGI WORLD a avut privilegiul de a documenta această expediție unică, aducând publicul mai aproape de emoțiile, provocările și triumfurile acestei călătorii fascinante. Curiozitatea umană și dorința de a explora necunoscutul nu vor dispărea niciodată, iar această expediție a fost un omagiu adus spiritului aventurier care ne definește ca specie.

Pentru cei care au atins culmea, experiența nu s-a încheiat la vârf. A fost doar începutul unei amintiri ce va dăinui în sufletele lor, o mărturie a ceea ce înseamnă cu adevărat să cucerești un munte și să te întorci mai puternic, mai înțelept, mai aproape de tine însuți.

Un munte cu suflet

Așa cum v-am povestit în articolele anterioare, Imja Tse, cu o altitudine de 6.189 metri, este unul dintre vârfurile des vizitate ale Khumbu-ului, atrăgând anual alpiniști din întreaga lume. Fiecare urcare aduce noi provocări, fie din cauza condițiilor meteo schimbătoare, fie din cauza complexității terenului. De-a lungul timpului, mai mulți alpiniști au împărtășit experiențele lor de pe acest munte, descriind urcușul ca fiind nu doar o aventură fizică, ci și una spirituală.

Într-un interviu acordat presei locale din Nepal, un alpinist francez a relatat dificultățile întâlnite pe Imja Tse în anii '90:

„Crevasele sunt ascunse în mod periculos. Chiar și cu o echipă bine pregătită, nu știi niciodată ce te așteaptă. Un pas greșit și totul poate lua o turnură tragică. Dar pe de altă parte, când atingi vârful, e un sentiment de neimaginat... te simți conectat cu ceva mult mai mare decât tine.”

De asemenea, într-un reportaj difuzat la televiziunea nepaleză în 2017, un alpinist local a subliniat semnificația spirituală a muntelui pentru comunitatea Sherpa:

„Pentru noi, fiecare munte este un loc sacru. Urcarea pe Imja Tse nu este doar o provocare fizică, ci și o modalitate de a ne apropia de zei și de a ne respecta rădăcinile.”

O nouă generație de exploratori

Expediția din 2024 a adus împreună români din diverse domenii, dar care împărtășeau pasiunea pentru munte și explorare.

Dr. Bogdan Ivănescu, cunoscut pentru popularizarea științei prin emisiunea sa – DIGIPEDIA ȘTIINȚA (DIGI WORLD), a declarat înainte de plecare:

„După ce mă voi întoarce, voi povesti fanilor DIGIPEDIA cu lux de amănunte povestea vârfului IMJA TSE (Island Peak) și vizita la Everest Base Camp, de unde marii alpiniști pornesc spre cucerirea Everestului.

În 18 zile, aproape trei săptămâni, echipa mea și cu mine vom parcurge 200 de kilometri pe jos, plecând de la Lukla, cel mai periculos aeroport din lume, pentru a ne întoarce pe 27 octombrie .„Pe culmile științei”capătă un sens concret, odată ce-mi propun să transmită experiențele unice din această călătorie.”

Alături de Ivănescu, liderul expediției, Radu Albu, a adus în echipă experiența sa vastă în organizarea expedițiilor de înaltă altitudine. Într-o postare pe rețelele sociale, Albu a dezvăluit amănunte necunoscute din spatele ascensiunii.

“Ieri dimineață, grupul nostru expediționar a urcat pe Mt. Island Peak, 6189 m (Imja Tse). Deși pe acasă circulă vorba că „mă duc la EBC și urc și pe Island Peak,” acest vârf de aproape 6200 m nu este deloc ușor de cucerit. În fapt, datorită topirii accelerate a ghețarilor în fiecare an, acest vârf devine tot mai dificil de urcat și tot mai tehnic. Condițiile de ieri nu au fost tocmai prietenoase (căderi de gheață, căderi de piatră, -21°C) și alte dificultăți care vin la pachet cu altitudinea mare.”

Provocările urcușului

Imja Tse nu este un vârf ușor de atins. În ciuda înălțimii sale modeste în comparație cu giganții din Himalaya, urcarea implică traversarea unor zone cu gheață, pereți abrupți și crevase.

Într-un articol din revista „Nepal Trekking Magazine”, un alpinist german care a atins vârful în 2019 a detaliat dificultățile tehnice:
„Până la tabăra de bază, lucrurile merg destul de ușor. Dar odată ce ajungi pe ghețar, totul se schimbă. Fiecare pas trebuie să fie calculat, iar utilizarea echipamentului de alpinism devine esențială. Trebuie să fii atent la fisuri ascunse sub stratul subțire de zăpadă.”

Efortul fizic este completat de provocările altitudinii. De la peste 5.000 de metri, aerul devine rarefiat, iar simptomele răului de altitudine pot apărea rapid.

De-a lungul anilor, alpiniștii au povestit despre lupta lor cu oboseala extremă, dureri de cap și dificultăți respiratorii.
„Când ajungi la o astfel de altitudine, corpul tău luptă pentru fiecare respirație. Îți simți inima bătând ca un ciocan și fiecare pas devine un efort monumental”, a declarat un alpinist britanic într-un interviu pentru „The Himalayan Times”.

Cei care au urcat pe Imja Tse de-a lungul decadelor au mărturisit despre obstacolele neașteptate și frumusețea sălbatică a locului.

Imja Tse și fascinația mondială

Imja Tse a captivat imaginația multor alpiniști celebri și oameni de știință de-a lungul timpului. Sir Edmund Hillary, primul om care a ajuns pe vârful Everestului, folosea Island Peak ca pe o „piatră de încercare” pentru pregătirea ascensiunii finale. În jurnalele sale de expediție, Hillary nota: „Imja Tse este un vârf care te provoacă la introspecție. Trebuie să fii atent la fiecare pas, la fiecare răsuflare, dar în momentul în care ajungi pe vârf, totul capătă sens.” Sir Edmund Hillary, primul om care a ajuns pe Everest, spunea într-un interviu din 1979.

„Muntele nu îți oferă nimic gratuit. Chiar și vârfurile aparent accesibile te pot surprinde cu pericole neașteptate. Island Peak e un exemplu perfect de cum Himalaya îți testează fiecare parte a ființei, de la voință până la corp".

Alpinistul Reinhold Messner, un alt titan al lumii montane, nota despre regiunea Khumbu, într-o discuție cu publicația „The Guardian” din 1988:
„Himalaya îți înfruntă limitele. Nu există vârf ușor în acești munți. Chiar și Imja Tse, un vârf de 6.000 de metri, poate deveni o capcană mortală dacă subestimezi condițiile sau echipamentul.”

Provocările tehnice și psihologice

Urcarea pe Imja Tse este caracterizată printr-o succesiune de provocări. După ce alpiniștii trec de tabăra de bază, urmează o ascensiune tehnică pe ghețar, cu pereți de gheață și crevase ascunse.

„Aici, experiența și echipamentul potrivit fac diferența între succes și dezastru” mărturisea exploratorul italian Simone Moro într-un interviu din 2016 pentru „Explorers Journal”.

„Chiar dacă vârful este popular, riscurile rămân mereu prezente. Trebuie să fii pregătit pentru orice – de la schimbări rapide de vreme până la epuizarea mentală cauzată de altitudine.”

Altitudinea este un alt adversar de temut. La peste 5.000 de metri, aerul rarefiat începe să afecteze organismul, iar simptomele răului de altitudine pot apărea oricând.

„Când te apropii de vârf, ai impresia că ai ajuns la capătul lumii” a spus alpinistul german Ueli Steck într-o discuție cu „National Geographic” în 2012. „Este ca și cum ai urca un munte din vis, unde totul este copleșitor, dar în același timp incredibil de frumos.”

Imja Tse nu este doar un simplu munte; este un test al echilibrului fizic și mental. Alpinistul britanic Doug Scott, unul dintre pionierii ascensiunilor în Himalaya, descria Island Peak ca fiind „o piatră de încercare pentru orice alpinist care visează la vârfurile mai înalte ale regiunii. Îți oferă o mostră din provocările Everestului, dar fără să fie la fel de neiertător.”

Statistica susține dificultatea acestei expediții: aproximativ 30% dintre alpiniști renunță înainte de a ajunge la vârf, fie din cauza altitudinii, fie din cauza vremii neprevăzute. În anul 2023, au fost raportate mai multe retrageri în timpul ascensiunii din cauza schimbărilor climatice rapide și a ghețarilor instabili. Potrivit Sherpa Adventure, o agenție locală specializată în organizarea de expediții, succesul ascensiunii depinde nu doar de pregătirea fizică, ci și de sprijinul șerpașilor locali, experți în citirea semnelor vremii și a terenului.

Chiar și în prezent, oamenii de știință care studiază impactul schimbărilor climatice asupra ghețarilor din Himalaya găsesc în Imja Tse un punct de referință esențial. Dr. Pasang Sherpa, climatolog nepalez, explică: „Ghețarii din regiunea Khumbu, inclusiv cei de pe Island Peak, sunt o fereastră către schimbările rapide care se petrec în Himalaya. Studiile noastre arată că în ultimii 50 de ani, volumul ghețarilor s-a redus cu 20%. Acest lucru afectează nu doar mediul montan, ci și comunitățile locale, care se bazează pe aceste surse de apă.”

Mărturii locale și vocea șerpașilor

Localnicii din regiunea Khumbu, cunoscuți pentru ospitalitatea și rezistența lor în fața condițiilor dure ale munților, joacă un rol esențial în expedițiile pe Imja Tse. Într-o conversație cu Phurba Tashi, unul dintre cei mai experimentați șerpași din regiune, acesta sublinia respectul profund pe care comunitatea sa îl are pentru munți.

 „Imja Tse este mai mult decât o provocare fizică. Este un loc sacru pentru noi. Fiecare alpinist care reușește să ajungă pe vârf a fost binecuvântat cu noroc, dar și cu respect pentru natură.”

Alpinistul american Conrad Anker, cunoscut pentru ascensiunile sale pe Everest și K2, descria în memoriile sale experiența pe Island Peak.

„Imja Tse te forțează să-ți confrunți limitele, dar te și recompensează cu priveliști care îți taie respirația. Nu urci doar un munte, ci treci printr-o transformare spirituală. Este un loc care te învață modestia în fața naturii.”

Final spectaculos al aventurii pe Imja Tse: Învingând muntele și limitele personale

După zile de efort intens și provocări nemiloase, echipa românească a reușit să atingă vârful Imja Tse, marcând un moment istoric și emoționant. De pe culmile Himalayei, cu privirea îndreptată spre Everest și peisajul uluitor al ghețarilor Khumbu, acești alpiniști nu doar că au cucerit un munte, ci și-au depășit propriile limite, dovedind că voința umană poate răzbi chiar și în fața celor mai grele încercări.

Cunoscutul alpinst clujean, Radu Albu, reflectând asupra acestei reușite, a spus într-un mesaj emoționant:

“6 membri ai grupului nostru au reușit să ajungă pe vârful acestui munte frumos. Pentru Extreme Expeditions, aceasta este a 7-a ascensiune cu succes pe acest munte.Le dorim mult succes și mii de felicitări tuturor membrilor expediției noastre!”

În cultura locală, fiecare alpinist care cucerește un munte sacru primește binecuvântări din partea comunității șerpașilor.

Un vechi proverb nepalez spune: „छिमल माया नगरे भने, हिमालले तपाईलाई तपाईको वास्तविक रूपमा पुर्याउनेछ।” (Chhimal maya nagare bhane, himalle tapaai lai tapaiko vastavik roopma puryauncha.), care înseamnă „Dacă nu arăți dragoste muntelui, el te va aduce față în față cu adevărata ta natură.”

Aceste cuvinte sunt rostite cu respect de șerpașii din Khumbu, care înțeleg mai bine decât oricine că succesul unei ascensiuni nu se măsoară doar în metri parcurși, ci în învățămintele pe care le aduci înapoi cu tine. Iar pentru cei 13 români care au urcat în 2024 pe Imja Tse, această călătorie nu va fi niciodată uitată – o lecție de voință, echilibru și, mai presus de toate, de respect pentru natură.

După finalizarea Expediției Imja Tse 2024, românii se întorc acasă cu mai mult decât simple amintiri și experiențe extraordinare din ascensiunea lor. Ei aduc cu ei povești fascinante despre locurile încărcate de istorie și spiritualitate prin care au trecut. Unul dintre aceste locuri este Pangboche, un sat renumit nu doar pentru proximitatea sa față de vârfurile himalayene, ci și pentru o legendă care a captivat imaginația lumii: „Mâna lui Yeti”.

În anii 1950, o echipă de exploratori, inclusiv faimosul actor James Stewart, a adus în atenția lumii această relicvă neobișnuită — o mână mumificată despre care localnicii credeau că aparține legendarului Yeti, cunoscut și sub numele de „Omul Zăpezilor”.

În viitorul articol Digi World, povestea fascinantă a Pangboche va fi explorată în detaliu, precum și realitățile vieților șerpașilor care au contribuit la succesul nenumăratelor expediții himalayene. Astfel, povestea Pangboche devine o punte între trecut și prezent, în care legendele precum Yeti coexistă cu eroii moderni ai expedițiilor montane.

Întoarcerea echipei românești din expediție nu înseamnă doar finalul unei călătorii pe un munte, ci și începutul unei reflecții mai profunde. Fiecare membru poartă cu sine lecții de viață, prietenii consolidate și și o victorie spirituală care îi va ghida mult timp după ce zăpezile Imja Tse vor fi dispărut din privirea lor. Himalaya va rămâne o prezență vie în sufletele lor, simbolizând cucerirea nu doar a unui munte, ci și a propriilor lor limite.

Te-ar putea interesa si:

Cum să faci diferența dintre viață și moarte: noua serie Digipedia Știință dedicată primului ajutor

Descoperă tehnologia care redefinește lumea, pe 1 Decembrie, la Digi World

Dr. Bogdan Ivănescu (DIGIPEDIA): Un curs de prim-ajutor - pregătirea pentru imposibil

• Etichete:
digipedia , dr. bogdan ivănescu , bogdan ivanescu , nepal