Astenia de primăvară se combate prin alimentaţie sănătoasă, sport şi gestionarea corectă a stresului.
Corpul nostru depune un efort considerabil pentru a se adapta noilor temperaturi şi condiţii climatice de primăvară, mai ales că în această perioadă ne confruntăm cu variaţii de temperatură de 10-15 grade între zi şi noapte, o explozie de lumină şi de culoare, vegetaţia renaşte şi apare polenul, afirmă dr. Florin Roşu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase "Sfânta Parascheva" din Iaşi.
Medicul spune că în această perioadă este nevoie de adaptarea la schimbările de sezon, fapt care necesită un stil de viaţă echilibrat, bazat pe o alimentaţie sănătoasă, activitate fizică şi gestionarea corectă a stresului.
El recomandă ca, în cazul în care ne confruntăm cu stări de apatie, lipsa poftei de mâncare, insomnii, stări de oboseală şi moliciune să apelăm la un consult medical, întrucât alternanţa anotimpurilor şi în special trecerea de la sezonul rece la cel cald poate afecta organismul uman.
"Zona noastră geografică, cu clima temperată, implică această alternanţă a temperaturilor, de la un anotimp la altul. Sunt o serie de factori care intervin, de la creşterea intensităţii luminii solare, zile mai lungi, variaţii de temperatură şi umiditate, deficitul de vitamine şi minerale cu care ieşim din iarnă, la stresul, oboseala, pot aduce schimbări de tonus fizic şi psihic care se manifestă prin stări de oboseală şi slăbiciune sau chiar cu dureri de cap şi lipsă de concentrare", declară managerul Spitalului de Boli Infecţioase "Sf Parascheva" din Iaşi.
Practic, afirmă el, toate aceste schimbări influenţează nivelurile de serotonină şi melatonină, substanţe chimice din creier responsabile de reglarea stării de spirit şi a somnului.
"Sinteza melatoninei include nucleul suprachiasmatic şi glanda pineală, fiind stimulată de intensitatea luminii percepute la nivelul retinei. Melatonina influenţează funcţionarea sistemului imun şi generează procesele de apărare ale organismului, gestionează secreţia de cortizon şi reglează tensiunea arterială. Nivelul scăzut de melatonină poate genera insomnie şi irascibilitate. Serotonina este un neurotransmiţător sintetizat majoritar la nivelul celulelor intestinale enterocromafine care reglează motilitatea digestivă. Serotonina semnalizează senzaţia de foame şi saţietate, cu rol vasoconstrictor, fiind implicată în generarea proceselor de hemostază primară, iar la nivelul sistemului nervos acţionează asupra sintezei de melatonină", a explicat dr Florin Roşu.
Conform acestuia, deficitul de serotonină poate determina scăderea apetitului, poate duce la insomnii, apariţia depresiei, a fobiilor sau chiar a anxietăţii.
"De cele mai multe ori intervine astenia de primăvară ca o consecinţă a ieşirii din 'hibernare' şi a adaptării organismului la noile condiţii de viaţă. Nu toate persoanele resimt astenia de primăvară în aceeaşi măsură, iar simptomele variază de la o persoana la alta. Astenia este o afecţiune temporară, simptomele acesteia dispar pe măsură ce organismul se adaptează la schimbările climatice. Sunt doar stări fiziologice care apar şi la persoane sănătoase şi la cele care au asociată o altă patologie, dar care pot avea urmări nefaste dacă nu sunt urmărite. Dacă aceste simptome se prelungesc, în timp pot duce chiar la depresie. Pot interveni stări de nervozitate, palpitaţii, somn superficial, chiar insomnie, tulburări de apetit, de memorie şi de concentrare", afirmă dr Roşu.
El a adăugat că, pentru a combate astenia de primăvară, trebuie consumate cât mai multe fructe şi legume proaspete care au acţiune detoxifiantă, diuretică, depurativă, şi care să ajute la reglarea tranzitului intestinal.
De asemenea, medicul recomandă să facem plimbări în aer liber care au efect asupra creşterii fluxului de sânge oxigenat la nivelul creierului şi stimulează producerea de serotonină, pentru a induce o stare de bine.
"Expunerea la soare poate regla ritmurile circadiene şi duce la producţia de vitamina D, iar practicarea exerciţiilor fizice care ajută metabolismul stimulează secreţia de endorfine, îmbunătăţeşte starea psihică. Este recomandat şi consumul de vitamina C, de preferat din surse naturale, care ajută la fortificarea organismului şi la creşterea imunităţii. Se recomandă consumul de legume verzi, urzici, ştevie, leurdă, mărar, usturoi verde, ceapă verde, spanac. Totodată, este bine să evitaţi cafeina şi zahărul, deoarece acestea pot contribui la creşterea nivelului de stres. Odihna este şi ea foarte importantă. Atât timp cât organismul face efort de adaptare la noile condiţii, odihna ajută la refacerea energiei", a mai explicat dr. Florin Roşu.
În opinia sa, suplimentele nutritive trebuie luate abia după ce se efectuează un set de analize pentru a afla dacă avem deficienţe şi care este necesarul de suplimente de vitamine şi minerale.
"În concluzie, adaptarea la schimbările de sezon necesită un stil de viaţă echilibrat, bazat pe o alimentaţie sănătoasă, activitate fizică şi gestionarea corectă a stresului. Atenţia acordată acestor aspecte poate contribui semnificativ la menţinerea sănătăţii şi a stării de bine", a conchis Florin Roşu, transmite Agerpres.
