Temperatura apei din Marea Barieră de Corali din Australia a atins în ultimul deceniu cel mai ridicat nivel din ultimii 400 de ani, conform unui studiu ale cărui rezultate au fost publicate miercuri, relatează AFP şi Reuters.
Temperatura apei a crescut în fiecare an din 1960, însă a fost deosebit de ridicată în timpul episoadelor recente de albire a coralilor, potrivit acestei cercetări publicate în prestigiosul jurnal ştiinţific Nature. O încălzire a apei care este, cel mai probabil, consecinţa schimbărilor climatice cauzate de acţiunea umană.
Coautoarea studiului, Helen McGregor, s-a arătat "extrem de îngrijorată" de creşterea "fără precedent" a temperaturii apei.
Marea Barieră de Corali, care se întinde pe circa 2.300 de kilometri de-a lungul coastelor statului Queensland (nord-estul Australiei), este considerată cea mai mare structură vie din lume. Ea adăposteşte o biodiversitate extrem de bogată, cu peste 600 de specii de corali şi 1.625 de specii de peşti. De asemenea, recifele de corali protejează ţărmurile de eroziune şi reprezintă o sursă importantă de venituri din turism pentru multe ţări.
Fenomenul de albire a coralilor, care se traduce printr-o decolorare a acestora, este provocat de o creştere a temperaturii apei care are ca rezultat expulzarea algelor simbiotice ce conferă coralului culoarea specifică. În cazul în care temperaturile ridicate persistă, coralul devine alb şi moare.
Cercetători de la mai multe universităţi australiene au studiat temperaturile de suprafaţă din Marea Barieră de Corali folosind mostre de corali vechi pentru a reconstitui condiţiile de temperatură din 1618.
Oamenii de ştiinţă au forat carote în corali şi, la fel ca în cazul numărării inelelor unui copac, au analizat eşantioanele prelevate pentru a evalua temperaturile oceanice din timpul verii începând cu anul 1618.
Alături de datele furnizate de nave şi sateliţi, care datează de aproximativ o sută de ani, rezultatele au arătat că temperaturile oceanelor, care au fost stabile timp de sute de ani, au început să crească după 1900, ca urmare a influenţei umane, a concluzionat cercetarea.
Din 1960 până în 2024, autorii studiului au observat o încălzire medie anuală pentru perioada ianuarie-martie de 0,12 grade Celsius pe deceniu. În timpul ultimelor episoade de albire în masă (2016, 2017, 2020, 2022 şi 2024), temperaturile au fost şi mai ridicate.
Deşi coralii îşi pot reveni, temperaturile din ce în ce mai ridicate ale apei, combinate cu episoadele succesive de albire, exercită o puternică presiune asupra acestora, a avertizat Helen McGregor.
"Din ceea ce vedem până acum, aceste schimbări par să se producă prea rapid, astfel încât coralii nu au timp să se adapteze, ceea ce ameninţă cu adevărat reciful aşa cum îl cunoaştem", a avertizat cercetătoarea de la Universitatea din Wollongong (Australia).
Daune extreme
Anul acesta, episodul de albire, unul dintre cele mai grave şi mai extinse observate vreodată, a provocat daune extreme în 81% din recif, potrivit celor mai recente date guvernamentale.
Oamenii de ştiinţă vor putea determina doar peste câteva luni ce procent din recif nu mai poate fi salvat.
"Pentru moment, putem să constatăm că reciful rezistă", a declarat pentru AFP Richard Leck, responsabil cu oceanele în cadrul World Wide Fund for Nature (WWF) Australia. "Şi-a revenit după crizele anterioare de albire a coralilor, dar la un moment dat 'elasticul' se va rupe", a adăugat el.
"Recifele coralifere sunt primul ecosistem de pe planetă a cărui existenţă a fost ameninţată de schimbările climatice", a avertizat specialistul.
"Trebuie să sperăm că lumea nu va sta degeaba şi nu va permite ca acest lucru să se întâmple. Dar mai este doar o fracţiune de secundă până la miezul nopţii", a subliniat Richard Leck.
În iunie, UNESCO a solicitat Australiei să ia măsuri "urgente" pentru a proteja Marea Barieră de Corali, în special prin adoptarea unor obiective climatice mai ambiţioase.
Agenţia ONU doreşte ca guvernul de la Canberra să trimită o actualizare la începutul lui 2025 cu privire la demersurile sale pentru protecţia şi conservarea coralilor, însă nu a recomandat plasarea sitului pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.
Australia a investit aproximativ 3,2 miliarde de dolari (1,92 miliarde de euro) în îmbunătăţirea calităţii apei, reducerea efectelor schimbărilor climatice şi protejarea speciilor pe cale de dispariţie.
Însă, această ţară, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze şi cărbune din lume, şi-a stabilit abia recent obiective pentru a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon.
"Lumea îşi pierde unul dintre locurile sale emblematice", a declarat la rândul său Benjamin Henley, academician la Universitatea din Melbourne şi unul dintre coautorii studiului. "Mi se pare o tragedie absolută. Este greu de înţeles cum se poate întâmpla aşa ceva în timpul vieţii noastre. Aşa că este foarte, foarte trist", a spus el.
Cel puţin 54 de ţări şi regiuni s-au confruntat cu albirea în masă a recifelor de corali începând din februarie 2023, pe măsură ce schimbările climatice încălzesc apele de suprafaţă ale oceanelor, a declarat Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) din SUA.
- Te-ar putea interesa si:
- Schimbările climatice cauzează temperaturi mortale şi afectează securitatea alimentară. "De la an...
- Albirea coralilor devastează recifele din Bali, pe măsură ce temperatura apei mării creşte
- De ce peste 60% din recifele de corali din lume ar fi fost afectate de albire în ultimul an
