Muntele Everest a crescut în înălţime/ Shutterstock

Muntele Everest a crescut în înălţime. Explicaţia găsit de cercetători pentru acest fenomen excepţional

Muntele Everest a crescut în înălţime/ Shutterstock

Escaladarea vârfului Everest a fost întotdeauna o performanţă, dar se pare că sarcina ar putea deveni din ce în ce mai dificilă: cercetătorii spun că masivul are un fel de creştere bruscă şi au găsit explicaţia pentru care s-a înălţat cu până la câteva zeci de metri, scrie The Guardian.

Partea exterioară rigidă a Pământului este împărţită în plăci colosale care se mişcă treptat în timp într-un proces numit tectonica plăcilor, Himalaya ridicându-se în urma coliziunii dintre două plăci. Lanţul muntos Himalaya s-a format în urmă cu aproximativ 50 de milioane de ani, când subcontinentul indian s-a izbit de placa tectonică eurasiatică - deşi cercetări recente au sugerat că marginile acestor plăci erau deja foarte înalte înainte de coliziune, relatează News.ro.

Procesul fiind încă în desfăşurare, lanţul muntos continuă să fie împins în sus, deşi alunecările de teren şi alte evenimente înseamnă că se şi pierde din rocă. Însă experţii spun acum că Everestul - care în prezent se ridică la 8.849 de metri a cunoscut o creştere suplimentară a înălţimii sale ca urmare a eroziunii provocate de râurile învecinate. O echipă de cercetători afirmă că, în urma acestui proces, Everestul s-a ridicat cu 15 până la 50 de metri în ultimii 89.000 de ani, iar fenomenul continuă şi în prezent.

Citește și: Shehroze Kashif, un pakistanez de 19 ani, cea mai tânără persoană care a escaladat vârful K2. A cucerit și Everestul

„Studiul nostru demonstrează că până şi cel mai înalt vârf din lume este supus unor procese geologice continue care îi pot afecta în mod măsurabil înălţimea pe scări de timp geologice relativ scurte”, a declarat profesorul Jingen Dai de la Universitatea Chineză de Geoştiinţe din Beijing, coautor al studiului.

Modele computerizate pentru anomalie

Dai a observat un fel de anomalie în cazul Everestului, vârful său fiind cu aproximativ 250 de metri mai înalt decât ceilalţi munţi cei mai înalţi din Himalaya. În plus, datele au sugerat o discrepanţă între ratele de înălţare pe termen lung şi pe termen scurt ale Everestului. „Acest lucru a ridicat întrebarea dacă există un mecanism de bază care face ca înălţimea anormală a Everestului să fie şi mai mare”, a declarat Dai.

În studiul publicat de revista Nature Geoscience, Dai şi colegii săi arată cum au creat modele computerizate pentru a explora evoluţia reţelelor fluviale din Himalaya. Rezultatele lor sugerează că, în urmă cu aproximativ 89.000 de ani, cursul superior al râului Arun, care se află la nord de Everest şi care ar fi curs spre est pe platoul tibetan, a fuzionat cu cursul său inferior, ca urmare a erodării acestuia din urmă spre nord. Rezultatul a fost că întreaga lungime a râului Arun a devenit parte a sistemului râului Kosi. Echipa sugerează că redirecţionarea rezultată din această „captare a râului” a dus la o creştere a eroziunii râului în apropierea Everestului şi la formarea defileului râului Arun.

„În acel moment, ar fi existat o cantitate enormă de apă suplimentară care curgea prin râul Arun, iar aceasta ar fi fost capabilă să transporte mai multe sedimente şi să erodeze mai mult patul stâncos, tăind fundul văii”, a declarat dr. Matthew Fox de la University College London, coautor al cercetării.

Revenire izostatică

Cercetătorii spun că reducerea greutăţii pe scoarţa terestră pe măsură ce acest material a fost îndepărtat a dus la o ridicare a terenurilor din jur - un proces cunoscut sub numele de revenire izostatică. Acesta implică ridicarea maselor de pământ de pe scoarţa terestră atunci când greutatea suprafeţei scade. Scoarţa, stratul cel mai exterior al Pământului, pluteşte, în esenţă, deasupra unui strat de manta format din roci fierbinţi, semilichide. „Revenirea izostatică poate fi comparată cu un obiect plutitor care îşi ajustează poziţia atunci când greutatea este îndepărtată”, a explicat profesorul Dai. 

Citește și: Un alpinist japonez de 90 de ani a ajuns în vârful Muntelui Fuji cu ajutorul unui scaun cu rotile

Echipa estimează că procesul propulsează Everestul în sus cu 0,16 mm până la 0,53 mm pe an, iar vârfurile învecinate Lhotse şi Makalu, al patrulea şi, respectiv, al cincilea cel mai înalt vârf din lume, înregistrează o creştere similară.

„Acest efect nu va continua la nesfârşit”, spune Dai. „Procesul va continua până când sistemul fluvial va ajunge la o nouă stare de echilibru”, precizează cercetătorul.

De ce este important

Profesorul Mikaël Attal de la Universitatea din Edinburgh, care nu a fost implicat în acest studiu, a declarat că, deşi captarea râurilor este un fenomen binecunoscut, acesta este relativ rar. „Ceea ce este unic în acest studiu este demonstrarea faptului că eroziunea rezultată din captarea râurilor poate duce la un răspuns atât de dramatic al suprafeţei Pământului, cu o zonă de mărimea Greater London, care creşte cu câteva zeci de metri în zeci de mii de ani, ceea ce este rapid”, a explicat el.

Cu toate acestea, Attal observă că această revenire explică doar parţial înălţimea neobişnuită a celor mai înalte vârfuri din Himalaya. Într-adevăr, dr. Matthew Fox a observat că şi alte mecanisme, cum ar fi tensiunile tectonice asociate ciclurilor seismice şi pierderea gheţarilor montani, ar putea provoca, de asemenea, ridicarea.

Dr. Elizabeth Dingle de la Universitatea Durham spune că rezultatele studiului sunt importante dincolo de cazul Everest. „Există şi alte capturi de râuri despre care se ştie că au avut loc în Himalaya”, a spus ea, „aşa că ar fi interesant de ştiut dacă efecte similare se păstrează în altă parte sau în alte lanţuri muntoase active din punct de vedere tectonic în general”.

Everest, numit şi Sagarmatha în nepaleză şi Chomolungma în tibetană, este situat la graniţa dintre Nepal şi Regiunea Autonomă Tibet din China. A fost numit după George Everest, un topograf britanic din secolul al XIX-lea din India.

„Muntele Everest ocupă un loc unic în conştiinţa umană”, a declarat profesorul Dai, citat de Reuters. „Din punct de vedere fizic, acesta reprezintă cel mai înalt punct de pe Pământ, ceea ce îi conferă o semnificaţie imensă prin simpla sa statură”, a spune Dai. „Din punct de vedere cultural, Everestul este sacru pentru comunităţile locale sherpa şi tibetane. La nivel global, acesta simbolizează provocarea supremă, întruchipând rezistenţa umană şi dorinţa noastră de a depăşi limitele percepute”, a arătat cercetătorul.

Te-ar putea interesa si:
Ce speră oamenii de ştiinţă să înveţe de la eclipsa totală din Statele Unite?
Inteligenţa artificială a fost folosită pentru a descifra pergamente carbonizate în timpul erupţiei...
Cartofi expuşi în spaţiu au intrat într-o fază experimentală de plantare în nordul Chinei

Programul Zilei

Joi03.10
Vineri04.10
Sâmbătă05.10
Duminică06.10
Luni07.10
Marți08.10
Miercuri09.10
06:00 Poporul impotriva Ku Klux Klan
06:45 Arome din Calabria
07:40 Istoria pe numere
08:30 Cele mai pitoresti rauri din lume
09:20 Demolatorii de baraje
10:10 De la Paris spre Roma
11:00 Odiseea mea greceasca
11:45 Curiozitati
12:00 Picturi celebre
12:53 Filler Vocile Operei 4
13:00 Pe marginea prapastiei
13:50 O lume ciudata
14:00 Dezastre naturale
14:48 Curiozitati
15:00 Descoperiri
15:53 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
16:00 Civilizatii disparute
17:00 Calatorii cosmice
17:30 Calatorii cosmice
18:00 Arome din Cambodgia
19:00 Istoria pe numere
19:50 O lume ciudata
20:00 Cele mai pitoresti rauri din lume
20:48 Ultimele descoperiri
21:00 Din interiorul fabricii
22:00 De la Paris spre Roma
22:47 Curiozitati
23:00 Cum s-a intamplat
23:50 Odiseea mea greceasca
00:35 Picturi celebre
01:30 Pe marginea prapastiei
02:20 Dezastre naturale
03:10 Descoperiri
04:02 Filler Digipedia - ISTORIA POLITICA
04:05 Civilizatii disparute
05:00 Calatorii cosmice
05:30 Calatorii cosmice
06:00 Cum s-a intamplat
06:50 Arome din Cambodgia
07:45 Istoria pe numere
08:35 Cele mai pitoresti rauri din lume
09:22 Digipedia - China
09:25 Din interiorul fabricii
10:26 De la Paris spre Roma
11:15 Odiseea mea greceasca
12:00 Picturi celebre
12:53 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
13:00 Pe marginea prapastiei
13:50 O lume ciudata
14:00 Dezastre naturale
14:48 Ultimele descoperiri
15:00 Descoperiri
15:52 Digi portret: RAZVAN POPOVICI
16:00 Civilizatii disparute
16:53 decembrie
17:00 Calatorii cosmice
17:25 Calatorii cosmice
17:50 Ultimele descoperiri
18:00 Arome din Capul Verde
18:54 decembrie
19:00 Istoria pe numere
19:50 O lume ciudata
20:00 Cele mai pitoresti rauri din lume
20:48 Curiozitati
21:00 DIGIPEDIA
21:30 Grandioasele locuinte istorice
22:00 O noua perspectiva
22:46 Ultimele descoperiri
23:00 Cum s-a intamplat
23:50 Odiseea mea greceasca
00:45 Picturi celebre
01:40 Pe marginea prapastiei
02:30 Dezastre naturale
03:20 Descoperiri
04:15 Civilizatii disparute
05:10 Calatorii cosmice
05:35 Calatorii cosmice
06:00 Cum s-a intamplat
06:50 Arome din Capul Verde
07:45 Istoria pe numere
08:35 Cele mai pitoresti rauri din lume
09:25 DIGIPEDIA
09:55 Grandioasele locuinte istorice
10:25 O noua perspectiva
11:15 Odiseea mea greceasca
12:00 Picturi celebre
12:50 Curiozitati
13:00 Pe marginea prapastiei
13:50 O lume ciudata
14:00 Dezastre naturale
14:48 Curiozitati
15:00 Descoperiri
16:00 Civilizatii disparute
17:00 Calatorii cosmice
17:25 Calatorii cosmice
17:50 Curiozitati
18:00 Arome din Creta
18:54 decembrie
19:00 Istoria pe numere
19:50 O lume ciudata
20:00 Cele mai pitoresti rauri din lume
20:48 Ultimele descoperiri
21:00 Demolatorii de baraje
21:47 Curiozitati
22:00 O noua perspectiva
22:46 Ultimele descoperiri
23:00 Cum s-a intamplat
23:50 Odiseea mea greceasca
00:35 Ultimele descoperiri
00:50 Picturi celebre
01:40 Pe marginea prapastiei
02:30 Dezastre naturale
03:20 Descoperiri
04:15 Civilizatii disparute
05:10 Calatorii cosmice
05:35 Calatorii cosmice
06:00 Cum s-a intamplat
06:50 Arome din Creta
07:45 Istoria pe numere
08:35 Cele mai pitoresti rauri din lume
09:25 Demolatorii de baraje
10:15 O noua perspectiva
11:05 Odiseea mea greceasca
11:50 Curiozitati
12:00 Picturi celebre
12:54 decembrie
13:00 Pe marginea prapastiei
13:50 O lume ciudata
14:00 Dezastre naturale
14:48 Ultimele descoperiri
15:00 Descoperiri
15:52 decembrie
16:00 Civilizatii disparute
16:54 decembrie
17:00 Calatorii cosmice
17:25 Calatorii cosmice
17:51 Digiportret - Mihail Cosuletu
18:00 Arome din Croatia
18:53 decembrie
19:00 Istoria pe numere
19:46 decembrie
19:50 O lume ciudata
20:00 Cele mai pitoresti rauri din lume
20:48 Curiozitati
21:00 Din interiorul fabricii
22:00 Inginerie de varf
22:54 decembrie
23:00 Cum s-a intamplat
23:50 Odiseea mea greceasca
00:35 Ultimele descoperiri
00:45 Picturi celebre
01:40 Pe marginea prapastiei
02:26 decembrie
02:30 Dezastre naturale
03:20 Descoperiri
04:15 Civilizatii disparute
05:10 Calatorii cosmice
05:35 Calatorii cosmice
06:00 Cum s-a intamplat
06:50 Arome din Croatia
07:42 Filler Digipedia Special Tg. Jiu
07:45 Istoria pe numere
08:31 Filler Digipedia Special Tg. Jiu 2
08:35 Din interiorul fabricii
09:36 FILLER DIGIPEDIA SF VS REALITATE
09:40 Inginerie de varf
10:35 Odiseea mea greceasca
11:25 Nasterea sistemului solar
12:00 Picturi celebre
12:53 Digi Portret - Cristian Lascu
13:00 O noua perspectiva
13:50 O lume ciudata
14:00 Dezastre naturale
14:48 Curiozitati
15:00 Descoperiri
15:53 Digi portret - Dan Perjovschi
16:00 Civilizatii disparute
16:53 Digi Portret - Razvan Penescu
17:00 Calatorii cosmice
17:25 Calatorii cosmice
17:51 Digiportret - Mihail Cosuletu
18:00 Arome din Egipt
19:00 Istoria pe numere
19:50 O lume ciudata
20:00 Cele mai pitoresti rauri din lume
20:48 Curiozitati
21:00 Secretele dinozaurilor din Jurasic
21:51 Portrete noi
22:00 Construit de mana omului
23:00 Cum s-a intamplat
23:50 Odiseea mea greceasca
00:37 Portrete noi
00:45 Picturi celebre
01:40 O noua perspectiva
02:30 Dezastre naturale
03:20 Descoperiri
04:15 Civilizatii disparute
05:10 Calatorii cosmice
05:35 Calatorii cosmice
06:00 Cum s-a intamplat
06:50 Arome din Egipt
07:45 Istoria pe numere
08:31 Filler Digipedia Specia
08:35 Cele mai pitoresti rauri din lume
09:25 Secretele dinozaurilor din Jurasic
10:16 Filler Digipedia Specia
10:20 Construit de mana omului
11:15 Odiseea mea greceasca
12:00 Picturi celebre
13:00 O noua perspectiva
13:50 O lume ciudata
14:00 Dezastre naturale
14:48 Curiozitati
15:00 Descoperiri
15:53 Digi Portret - Mihaela Glavan
16:00 Civilizatii disparute
16:52 Portrete noi
17:00 Calatorii cosmice
17:25 Calatorii cosmice
17:55 Filler Asteroizi 1
18:00 Arome din Rusia
19:00 Istoria pe numere
19:50 O lume ciudata
20:00 Cele mai pitoresti rauri din lume
20:48 Ultimele descoperiri
21:00 Apocalipsa unei gauri negre
21:54 Digi Portret - Radu Gologan
22:00 Construit de mana omului
22:52 Portrete noi
23:00 Cum s-a intamplat
23:50 Odiseea mea greceasca
00:40 Filler Asteroizi 1
00:45 Picturi celebre
01:40 O noua perspectiva
02:30 Dezastre naturale
03:20 Descoperiri
04:15 Civilizatii disparute
05:07 FILLER DIGIPEDIA SF VS REALITATE
05:10 Calatorii cosmice
05:35 Calatorii cosmice
06:00 Cum s-a intamplat
06:50 Arome din Rusia
07:45 Istoria pe numere
08:35 Cele mai pitoresti rauri din lume
09:25 Apocalipsa unei gauri negre
10:20 Construit de mana omului
11:15 Odiseea mea greceasca
12:00 Picturi celebre
13:00 O noua perspectiva
13:50 O lume ciudata
14:00 Dezastre naturale
14:48 Ultimele descoperiri
15:00 Descoperiri
15:55 Filler Asteroizi 3
16:00 Civilizatii disparute
17:00 Calatorii cosmice
17:25 Calatorii cosmice
17:50 Filler Asteroizi 2
17:53 Digi Portret - Ionut Budisteanu
18:00 Arome din Irlanda
18:53 Portrete noi
19:00 Istoria pe numere
19:50 O lume ciudata
20:00 Cele mai pitoresti rauri din lume
20:48 Curiozitati
21:00 Secretele dinozaurilor din Jurasic
22:00 De la Paris spre Roma
22:47 Ultimele descoperiri
23:00 Cine l-a ucis pe Malcolm X?
23:45 Odiseea mea greceasca
00:31 Ultimele descoperiri
00:45 Picturi celebre
01:40 O noua perspectiva
02:30 Dezastre naturale
03:20 Descoperiri
04:15 Civilizatii disparute
05:10 Calatorii cosmice
05:35 Calatorii cosmice

Partenerii noștri

vizual comunicat DIGIPEDIA 1

DIGIPEDIA, un nou capitol în educația științifică cu dr. Bogdan Ivănescu

Din 4 octombrie, DIGIPEDIA, emisiunea fanion dedicată științei, tehnicii și explorărilor și...