Protejarea unei suprafeţe suplimentare de 1,2% din teritoriul global al Terrei sub forma unor rezervaţii naturale ar preîntâmpina majoritatea extincţiilor prezise de plante şi de animale şi ar costa aproximativ 263 de miliarde de dolari, potrivit unui studiu citat de Reuters.
Omenirea şi-a propus drept obiectiv protejarea a 30% din planeta noastră până în 2030 în scopul conservării faunei şi florei decimate de schimbările climatice, poluare şi distrugerea habitatelor.
Factorii de decizie politică se vor reuni în cadrul unui summit al Organizaţiei Naţiunilor Unite în octombrie în Columbia pentru a discuta modalităţile prin care poate fi atins acest obiectiv.
Noul studiu, publicat în revista Frontiers in Science, a avut drept obiectiv identificarea celor mai valoroase zone cu speranţa că vor fi incluse în acele planuri de conservare, a declarat Carlos Peres, coautor al studiului şi expert în ecologie şi conservare în cadrul Universităţii East Anglia din Regatul Unit.
''Majoritatea ţărilor nu au de fapt o strategie'', a spus Carlos Peres.
''Obiectivului 30-până în-30 îi lipsesc multe detalii, întrucât nu este precizat care 30% trebuie protejat'', a adăugat el.
Ariile propuse pentru a fi protejate în cadrul studiului acoperă o suprafaţă suplimentară de 1,6 milioane de kilometri pătraţi - un teritoriu cât o cincime din suprafaţa Statelor Unite - şi includ 16.825 de situri la nivel global, unde trăiesc specii rare şi ameninţate.
Aceste suprafeţe se adăugă celor aproape 16% din teritoriul planetei noastre care beneficiază deja de un anumit nivel de protecţie.
Studiul estimează că suma de 263 de miliarde de dolari ar fi costul de achiziţie al noilor zone, multe dintre ele incluzând proprietăţi private, la valorile pieţei, în următorii cinci ani.
''Timpul nu este de partea noastră întrucât va deveni din ce în ce mai costisitoare şi mai dificilă rezervarea unor arii protejate suplimentare'', a spus Carlos Peres.
Achiziţionarea de terenuri reprezintă cea mai mare parte din costul creării acestor zone protejate, iar studiul nu a luat în calcul costul de întreţinere şi de supraveghere al rezervaţiilor.
Circa trei sferturi din situri sunt păduri tropicale, ecosistemele cele mai biodiverse din lume. În Filipine, Brazilia şi Indonezia se află peste jumătate din cele mai valoroase situri.
Rusia este singura ţară cu cea mai valoroasă zonă care este deja pregătită pentru conservare, cu o suprafaţă de 138.436 de kilometri pătraţi, potrivit studiului, un teritoriu de mărimea Greciei.
Câteva ţări din Africa se află de asemenea în fruntea clasamentului: Madagascar ocupă locul al patrulea din punctul de vedere al numărului total de situri, în timp ce Republica Democratică Congo deţine cea mai extinsă zonă propusă pentru conservare pe continentul african.
Statele Unite reprezintă singura ţară dezvoltată printre cele 30 de ţări incluse în analiză şi deţine 0,6% din situri, echivalând cu o suprafaţă de două ori cât cea a statului Delaware.
Cercetătorii au luat în considerare ecosisteme terestre şi de apă dulce, nu şi oceane sau arii marine protejate. Cercetătorii nu au inclus nevertebratele în studiu, întrucât distribuţia geografică a insectelor şi a altor animale asemănătoare nu este bine cartografiată.
- Te-ar putea interesa si:
- Ce se află în jurul găurii negre supermasive din Calea Lactee. Noi indicii despre cum a obţinut...
- Ce oră este pe Lună? O chestiune crucială pe care oamenii de știință o analizează
- VIDEO DIGIPEDIA ȘTIINȚĂ – Emisiune integrală: 6.02.2026. Geografia, o experiență de învățare...
