Mai mulți oameni de ştiinţă de la universități din Australia și Statele Unite ua constatat că expunerea la poluarea atmosferică are un impact negativ asupra capacităţii şi funcţionării creierului uman, scrie Agerpres.
Studiul publicat în National Bureau of Economic Research (NBER) a fost bazat pe date de la peste 100.000 de persoane care au folosit aplicaţia pentru telefoane mobile Luminosity, destinată stimulării creierului, informaţii asociate ulterior cu cele referitoare la calitatea aerului din zona participanţilor. Astfel, a fost măsurată capacitatea de gândire a adulţilor expuşi la diferite niveluri de poluare a aerului cu particule fine (PM2,5).
''Am constatat că expunerea la niveluri uşor ridicate de particule fine a determinat un jucător să scadă cu aproape şase puncte pe o scară de 100 de puncte'', a declarat cercetătoarea principală, Andrea La Nauze.
Citește și: Poluarea a atins cote alarmante în India. Școlile și clădirile de birouri din New Delhi au fost închise din cauza ceții toxice
Cercetătoarea a precizat că, deşi efectele pe termen lung ale PM2,5 asupra sănătăţii au fost studiate pe scară largă, aceasta a fost prima dată când a fost examinat impactul lor imediat asupra funcţiei cognitive. ''Jocurile pe care le-am studiat au vizat şapte funcţii cognitive, respectiv memoria, abilitatea verbală, atenţia, flexibilitatea, capacitatea de a efectua calcule matematice, viteza şi rezolvarea problemelor'', a spus ea.
Tinerii sunt mai afectați decât cei de peste 50 de ani
Oamenii de ştiinţă au constatat că efectul asupra abilităţilor cognitive a fost mai pregnant în cazul tinerilor. Pe de altă parte, în cazul persoanelor cu vârsta peste 50 de ani efectul a fost mai puţin accentuat. ''Dacă ai sub 30 de ani şi eşti expus la acest nivel de poluare, funcţia ta cognitivă scade într-o măsură similară îmbătrânirii cu 15 ani'', a adăugat specialista.
Cercetarea aduce în prim-plan un alt aspect al impactului economic al schimbărilor climatice, deoarece asociază poluarea din atmosferă cu productivitatea lucrătorilor. Economiştii sunt la început de drum în ceea ce priveşte luarea în considerare a acestui aspect, însă studiile recente sugerează că schimbările ce intervin la nivelul funcţiei cognitive au impact asupra productivităţii forţei de muncă.
Studiul a demonstrat, de asemenea, că şi nivelurile de PM2,5 de peste 25 de micrograme pe metru cub au cauzat o reducere a performanţei cognitive.
Poluarea cu particule fine a dus la sute de mii de morți
Un raport publicat de Agenţia Europeană de Mediu (AEM) a indicat că poluarea cu particule fine a provocat 307.000 de decese premature în Uniunea Europeană în 2019. Potrivit raportului, mai mult de jumătate din aceste vieţi ar putea fi salvate dacă cele 27 de ţări membre ar respecta noile obiective privind calitatea aerului stabilite recent de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). În 2018, numărul deceselor asociate particulelor fine PM 2,5 (particule aflate în suspensie în atmosferă, cu un diametru mai mic de 2,5 micrometri) a fost estimat la 346.000.
Potrivit OMS, poluarea aerului este răspunzătoare de şapte milioane de decese premature pe an în întreaga lume, un bilanţ care o plasează la niveluri apropiate de fumatul sau de alimentaţia nesănătoasă. Acest bilanţ sumbru a determinat OMS să stabilească la sfârşitul lunii septembrie limite mai restrictive pentru principalii poluanţi ai aerului, pentru prima dată din 2005.
Foto: Profimedia
- Te-ar putea interesa si:
- De ce nu ne putem gâdila singuri. Explicația științifică din spatele fenomenului senzorial...
- Ce este memoria falsă. Cum își „inventează” creierul amintiri
- Cercetătorii au descoperit celulele creierului care îţi spun să nu mai mănânci. Cum știe creierul...
