Poate că meseria unui arheolog este să dezgroape descoperiri uluitoare, dar în fiecare an unii oameni obişnuiţi au o zi extraordinar de norocoasă - sau ciudată. 2024 n-a făcut excepţie: un muncitor în construcţii a descoperit o zeitate nud din marmură ascunsă de circa 1.600 de ani, un istoric de artă a observat că în feed-ul său de social media apare o pictură dispărută, iar un amator a dezgropat cu un excavator un obiect antic roman surprinzător.
Experţii au făcut, de asemenea, multe titluri în presa din 2024, localizând cele mai vechi picturi rupestre cunoscute în America de Sud, precum şi ceea ce ar putea fi cel mai vechi ruj documentat ştiinţific (un roşu îndrăzneţ). CNN prezintă câteva dintre cele mai importante descoperiri arheologice şi istorice ale anului 2024, relatează News.ro.
O enigmă cu 12 feţe
Unul dintre cele mai fascinante mistere ale arheologiei a început un nou capitol atunci când arheologii amatori din Anglia au găsit un mare dodecaedru roman - unul dintre cele 130 de obiecte antice cu 12 laturi cunoscute în lume, dar ale căror funcţii s-au pierdut în timp. Măsurând 5 centimetri în diametru, este unul dintre cele mai mari exemple de până acum şi „complet unic”, potrivit lui Richard Parker, secretar al Norton Disney History and Archaeology Group, care a localizat obiectul.
„Este complet, nedeteriorat şi este clar că a fost considerat de mare valoare de cel care l-a făcut şi de cei care l-au folosit”. Lipsite de reprezentări în artă sau descrieri în literatură, dodecaedrele romane rămân enigme, dar Parker crede că a fost un obiect religios. „Este o poveste destul de complexă pe care abia începem să o desluşim”, a spus el.
Un nou vals de la Chopin
Toamna anului 2024 a sosit cu o întoarcere în timp muzicală neaşteptată: Frédéric Chopin. Compozitorului polonez, care a murit în urmă cu 175 de ani la vârsta de 39 de ani, i se atribuie un nou vals descoperit de un curator de la Morgan Library & Museum din New York; este prima sa lucrare necunoscută descoperită în aproape un secol.
Chopin avea douăzeci şi ceva de ani când a compus acest vals scurt, dar complet, pe un manuscris de mărimea unei cărţi poştale. Este posibil să fi fost destinat iniţial ca un cadou, dar, spre deosebire de alte valsuri cunoscute, Chopin nu l-a semnat, ceea ce sugerează că s-ar fi răzgândit. Ascultându-l pentru prima dată, „este un moment emoţionant pentru toţi cei din lumea pianului clasic”, a declarat Robinson McClellan, curatorul care l-a descoperit, într-o declaraţie făcută în octombrie.
Camere cu graffiti vrăjitoreşti
Chiar înainte de Halloween, organizaţia caritabilă English Heritage, care administrează o serie de situri istorice din Regatul Unit, a anunţat o descoperire înfricoşătoare: o „gamă uluitoare” de semne vrăjitoreşti a fost descoperită pe pereţii unui conac Tudor din Lincolnshire. Sculpturile, cunoscute sub denumirea oficială de mărci apotropaice, au fost descoperite de un voluntar al English Heritage şi se crede că datează de la începutul secolului al XVII-lea.
Cu multe dintre simboluri găsite în aripa servitorilor, acestea includ cercuri menite să prindă demonii, precum şi V-uri suprapuse, care ar fi putut fi un apel la Fecioara Maria pentru protecţie divină. Numele fostului proprietar al conacului apare de asemenea, dar cu susul în jos - ca un posibil blestem asupra sa.
Un mister de zeci de ani despre Picasso
În 1962, un negustor italian de vechituri a găsit în subsolul unei vile din Capri o pânză rulată, reprezentând o femeie pictată asimetric, într-o rochie albastră. Fără să se gândească prea mult la semnătură, el a înrămat-o şi i-a dat-o soţiei sale, care nu a găsit-o pe placul ei. Cu toate acestea, ea a stat atârnată în casa familiei lor şi într-un restaurant pe care l-au deţinut timp de decenii. Acum, experţii cred că este un Picasso original în valoare de 6 milioane de euro - şi unul dintre numeroasele portrete ale fotografei Dora Maar, iubita sa - după un lung efort depus de fiul negustorului de vechituri, Andrea Lo Rosso, pentru a autentifica semnătura artistului.
Tatăl său a murit în 2021 fără să vadă o decizie, iar Fundaţia Picasso din Paris nu a autentificat încă lucrarea. Pictura se află într-un seif de mai mulţi ani, dar, potrivit lui Lo Rosso, a supravieţuit unor şanse improbabile de când a fost găsită împreună cu o altă lucrare anonimă în subsolul din Capri. „Ambele erau acoperite cu pământ şi var, iar mama mea le-a întins şi le-a spălat cu detergent, ca şi cum ar fi fost covoare”, a declarat el pentru CNN.
Dali într-un garaj
O casă de licitaţii din Londra a găsit 10 desene semnate Salvador Dalí în timpul unei evaluări de rutină a unor antichităţi - după ce acestea fuseseră uitate timp de 50 de ani în garajul proprietarului. Proprietarul anonim le-a cumpărat în timpul unei vânzări de închidere a unei galerii în anii 1970, a povestit directorul asociat al Hansons Richmond, Chris Kirkham, care a descoperit operele.
„M-am simţit destul de suprarealist. Nu ştii niciodată ce vei descoperi la o vizită de rutină la domiciliu”, a declarat el pe site-ul licitaţiei.
Seria a depăşit estimările de 500-700 de lire sterline de bucată atunci când desenele au fost scoase la licitaţie, în septembrie, aducând în total 19.750 de lire sterline (25.158 de dolari).
Zeul de marmură din canalizare
O sculptură în marmură a zeului grec Hermes a fost ascunsă în urmă cu aproximativ 1.600 de ani într-un canal - şi a apărut abia astă-vară. Arheologii bulgari au făcut descoperirea întâmplătoare în luna iulie, conform Reuters, în timpul unei săpături în situl oraşului antic Heraclea Sintica din Bulgaria, în apropierea graniţei cu Grecia.
Statuia bine conservată are o înălţime de aproape doi metri şi a fost probabil plasată în sistemul de canalizare sub pământ pentru a o proteja în urma unui cutremur din anul 388 d.Hr., potrivit arheologilor care au condus săpăturile. După ce cutremurul a provocat decăderea oraşului, acesta a fost abandonat în jurul anului 500 d.Hr.
Scene din viaţa Egiptului Antic
Un mormânt vechi de peste 4.300 de ani a dezvăluit o fereastră către viaţa de zi cu zi a epocii atunci când arheologii au găsit în interior o serie de picturi colorate. Cunoscut sub numele de mastaba, mormântul este situat în necropola piramidală din Dahshur, pe care Institutul Arheologic German din Cairo o excavează din 1976. Inscripţiile de pe o uşă falsă din calcar a mastabei arată că aceasta a aparţinut unui administrator pe nume Seneb-nebef şi soţiei sale, Idut, iar arheologii au datat-o la aproximativ 2.300 î.Hr.
Descriind picturile cu oameni şi animale ca având „forme elegante şi execuţie perfectă”, Stephan Seidlmayer, care a condus expediţia, a declarat atunci pentru CNN că „imaginile oferă dovezi valide ale mediului artistic al regiunii capitalei Vechiului Regat dezvoltat”.
Un mormânt surprinzător într-o parcare
Un muncitor în construcţii a avut parte de surpriza vieţii sale când a descoperit din întâmplare un cap de femeie din marmură în timp ce lucra la o parcare pe o moşie din secolul al XVI-lea din Peterborough, Anglia. Aceasta s-a dovedit a fi o sculptură romană veche de 1.800 de ani. Dar nu a fost singura surpriză - trupul misterioasei femei fără cap a apărut în apropiere, când arheologii au început să lucreze pe şantier două săptămâni mai târziu.
În prezent, se crede că Brownlow Cecil, cel de-al nouălea conte de Exeter, proprietarul din secolul al XVIII-lea al domeniului, a adus sculptura în timpul unui turneu făcut în Italia în anii 1760 - dar cum a ajuns îngropată în pământ rămâne un mister.
Rutina frumuseţii antice
Un mic flacon găsit în sud-estul Iranului a arătat că culoarea preferată pentru rujul de buze din prezent s-ar putea să nu fie prea departe de predecesoarea sa de acum 4.000 de ani. Vasul de piatră care conţine un amestec de minerale de un roşu intens - în principal hematit, împreună cu manganit, braunit şi ingrediente ceroase pe bază vegetală - este „probabil cel mai timpuriu” exemplu de ruj analizat ştiinţific, au raportat cercetătorii în februarie. „Atât intensitatea mineralelor colorante roşii, cât şi substanţele ceroase sunt, în mod surprinzător, pe deplin compatibile cu reţetele rujurilor contemporane”, au notat autorii studiului în revista Scientific Reports.
Ei au adăugat că forma flaconului şi ingredientele sale sugerează utilizarea acestuia pe buze, dar este posibil să fi fost folosit şi în alte moduri. Să fi fost o trusă combinată de ruj şi fard de obraz?
Artă rupestră istorică
La aproape 1.000 de de km sud-vest de Buenos Aires, arheologi din Argentina şi Chile au descoperit cele mai vechi picturi rupestre cunoscute din America de Sud. Datând de acum 8,200 de ani, cele 895 de opere de artă provin din peştera Huenul 1, un adăpost rupestru imens de aproximativ 6.700 de metri pătraţi.
Oamenii de ştiinţă au datat patru tipuri de cărbune negru din cadrul sistemului, ceea ce a arătat că acestea au fost repetate pentru o perioadă de cel puţin 3.000 de ani.
Arta rupestră aruncă lumină asupra capacităţii artistice şi a comunicării dintre vânători-culegători în timpul perioadei Holocenului mijlociu.
Alte sisteme de peşteri din regiune ar putea conţine artă mai veche, a declarat Ddr. Guadalupe Romero Villanueva, autorul cercetării, dar acestea nu au fost datate cu precizie, cum ar fi Cueva de las Manos din Argentina, despre care se crede că ar găzdui picturi datând de acum 9.500 de ani.
Un conac „maiestuos” pe plajă
În ianuarie, un proiect de construcţie a unui loc de joacă în Napoli, Italia, a luat o turnură neaşteptată atunci când au fost scoase la iveală ruinele unei case de pe plajă veche de 2000 de ani, cu un proprietar potenţial legendar. Somptuoasa vilă de pe stâncă, cu 10 camere spaţioase, pereţi acoperiţi cu gresie şi terase întinse, datează din secolul I şi a fost parţial inundată de mare din cauza activităţii vulcanice repetate care a scufundat terenul.
Experţii spun că locatarul ar fi putut fi faimosul filosof naturalist şi comandant naval Pliniu cel Bătrân, care comanda flota de 70 de nave din portul roman Misenum din apropiere.
„Este probabil ca vila maiestuoasă să fi avut o vedere de 360 de grade asupra golfului Napoli în scopuri militare strategice”, a declarat pentru CNN Simona Formola, arheolog principal la patrimoniul artistic din Napoli. „Credem că (excavarea) straturilor mai adânci ar putea dezvălui mai multe camere şi chiar fresce - de asemenea potenţial descoperiri preţioase”, a declarat ea.
Un mega-diamant
Compania minieră canadiană Lucara Diamond Corp. a anunţat în august că a scos la iveală ceea ce crede că este al doilea cel mai mare diamant găsit vreodată, de 2.492 de carate. Piatra a fost găsită în mina Karowe din Botswana, unde în 2015 a fost găsit actualul deţinător al celui de-al doilea record - Lesedi La Rona, o piatră de 1.109 carate care a fost vândută cu 53 de milioane de dolari doi ani mai târziu. (Cel mai mare diamant cunoscut din lume este diamantul Cullinan de 3.106 carate, găsit în Africa de Sud în 1905).
Compania minieră a folosit un instrument cu nume potrivit pentru această sarcină: aparatul de transmisie cu raze X Mega Diamond Recovery, care a fost dezvoltat pentru a căuta şi recupera pietrele preţioase uriaşe încă ascunse din lume.
Un Tudor dispărut
Un cercetător britanic în domeniul artei plastice a făcut o descoperire uimitoare atunci când a observat întâmplător o pictură distinctivă a monarhului Tudor Henric al VIII-lea în fundalul unei fotografii postate pe X. Imaginea arăta o recepţie în Warwickshire, Anglia, în complexul de clădiri în care îşi are sediul Consiliul comitatului Warwickshire. Acolo, în spatele invitaţilor zâmbitori, Adam Busiakiewicz a zărit un portret cu un „vârf arcuit distinctiv”. Acesta părea să facă parte dintr-un set de 22 de portrete ale unor regi, regine şi personalităţi publice importante comandate în anii 1950, dintre care multe s-au împrăştiat în urma unor licitaţii private.
Într-un comunicat de presă trimis CNN, Busiakiewicz a declarat că partea superioară arcuită a fost o „caracteristică specială a setului Sheldon”, în timp ce rama picturii a fost „identică cu alte exemple care au supravieţuit”. Majoritatea lucrărilor, a adăugat el, „au rămas nedetectate până în prezent”.
Surprize erotice romane
O mică locuinţă din Pompei a venit cu o mare surpriză când s-a descoperit că avea o serie de fresce ornamentate erotice. Arheologii au descoperit casa în cartierul central al oraşului antic, care a fost distrus de o erupţie vulcanică în anul 79 d.Hr. dar s-a păstrat sub straturi de cenuşă. Deşi mică şi lipsită de unele dintre caracteristicile arhitecturale ale locuinţelor romane mai mari, cum ar fi atriumul central în aer liber, locuinţa arată că şi casele modeste puteau avea un decor elaborat. Scenele mitice o înfăţişează pe zeiţa iubirii, Venus, cu iubitul ei muritor, Adonis, precum şi pe Hippolytus, fiul lui Tezeu, care a respins avansurile romantice ale mamei sale vitrege Fedra.
Descoperirea nu a fost singurul set de fresce impresionante descoperite în Pompei în acest an: În primăvară, arheologii au excavat o sală de banchet cu pereţi impresionanţi pictaţi în negru care prezintă o serie de personaje mitologice asociate cu Războiul Troian.
Platon pe patul de moarte
Noi cunoştinţe despre Platon au fost descoperite în suluri de papirus carbonizate datorită inteligenţei artificiale, potrivit cercetătorilor italieni, care au examinat un set de suluri care au fost îngropate sub cenuşă vulcanică în Pompei. Textul nou descifrat face parte din cele 1.800 de pergamente carbonizate descoperite în secolul al XVIII-lea, cunoscute sub numele de pergamentele de la Herculaneum. Cercetătorii au folosit inteligenţa artificială împreună cu alte tehnologii specializate de imagistică pentru a citi manuscrisele, care sunt parţial distruse.
Aşadar, care sunt noile detalii? Pentru început, locul de veci al filosofului grec - o grădină secretă lângă un altar sacru din interiorul Academiei Platonice din Atena (care a fost distrusă în 86 î.Hr.). Şi există şi bârfe: se spunea că lui Platon îi plăcea muzica care i se cânta pe patul de moarte, dar pergamentele spun altceva. El a considerat că muzica pentru flaut avea un „simţ redus al ritmului”, au declarat experţii în timpul unei prezentări la Napoli, în primăvară.
- Te-ar putea interesa si:
- Misterul locului în care a fost pictată Mona Lisa a fost rezolvat. Indiciile care au dus la...
