Astronomii au descoperit o stea care se comportă diferit de oricare alta observată vreodată, deoarece eliberează o combinaţie ciudată de unde radio şi raze X, motiv pentru care acest astru este considerat un membru exotic al unei clase de obiecte cereşti identificate pentru prima dată în urmă cu doar trei ani, informează Reuters.
Ea a fost localizată în galaxia noastră, Calea Lactee, la o distanţă de aproximativ 15.000 de ani-lumină de Pământ în direcţia constelaţiei Scutului şi străluceşte la fiecare 44 de minute atât prin unde radio, cât şi prin emisii de raze X. Un an-lumină reprezintă distanţa parcursă de lumină într-un an calendaristic, adică 9,5 trilioane de kilometri.
Cercetătorii au declarat că această stea aparţine unei clase de obiecte cereşti denumite "tranzitorii radio cu perioadă lungă", cunoscute pentru exploziile lor luminoase de unde radio care apar la fiecare câteva minute până la câteva ore.
Această perioadă este mult mai lungă decât pulsaţiile rapide de unde radio detectate de obicei în cazul pulsarilor - un tip de stea neutronică care se roteşte rapid, reprezentând nucleul dens şi colapsat al unei stele masive după moartea sa.
Văzuţi de pe Pământ, pulsarii par să clipească şi să se stingă la intervale de timp cuprinse între câteva milisecunde şi câteva secunde.
"Ce sunt aceste obiecte celeste şi cum îşi generează semnalele neobişnuite rămân un mister", a declarat astronomul Ziteng Wang de la Universitatea Curtin din Australia, autorul principal al studiului publicat săptămâna aceasta în revista Nature.
În noul studiu, cercetătorii au folosit date furnizate de Observatorul orbital de raze X Chandra - dezvoltat de NASA -, telescopul ASKAP din Australia şi alte telescoape.
Deşi emisia de unde radio de la obiectul cosmic nou identificat este similară cu alte aproximativ 10 exemple cunoscute din această clasă, acesta este singurul care emite şi raze X, potrivit cercetătoarei Nanda Rea, astrofizician la Institutul de Ştiinţe Spaţiale din Barcelona şi coautoare a studiului.
Cercetătorii au câteva ipoteze cu privire la natura acestei stele. Ei au spus că ar putea fi un magnetar, o stea neutronică în rotaţie cu un câmp magnetic extrem, sau poate o pitică albă, un embrion stelar foarte compact, cu o orbită apropiată şi rapidă în jurul unei mici stele companion, alături de care formează ceea ce se numeşte un sistem binar.
"Cu toate acestea, niciuna dintre ele nu poate explica toate caracteristicile observaţionale pe care le-am văzut", a declarat Ziteng Wang. Stelele cu o masă de până la de opt ori mai mare decât cea a Soarelui nostru par a fi destinate să îşi sfârşească ciclul de viaţă devenind pitice albe. În cele din urmă, ele ard tot hidrogenul pe care îl folosesc drept combustibil. Gravitaţia le face apoi să colapseze şi să îşi expulzeze straturile exterioare în stadiul de "gigantă roşie", lăsând în urma lor un nucleu compact cu diametrul aproximativ egal cu cel al Pământului - pitica albă.
Potrivit cercetătorilor, undele radio observate ar fi putut fi generate de interacţiunea dintre pitica albă şi ipotetica ei stea însoţitoare.
"Luminozitatea radio a obiectului variază foarte mult. Nu am văzut nicio emisie radio de la acel obiect înainte de noiembrie 2023. Iar în februarie 2024, am văzut că a devenit extrem de strălucitor. Mai puţin de 30 de obiecte de pe cer au atins vreodată o asemenea strălucire în unde radio. În mod remarcabil, în acelaşi timp, am detectat şi impulsuri de raze X de la acest obiect. Încă îl putem detecta în unde radio, dar mult mai slab", a declarat Ziteng Wang.
"Este palpitant să vedem un nou tip de comportament pentru stele", a adăugat el.
"Detecţia cu raze X a fost realizată de telescopul spaţial Chandra al NASA. Această parte a reprezentat o descoperire norocoasă. Telescopul era îndreptat, de fapt, spre altceva, dar s-a întâmplat să surprindă sursa în timpul fazei sale luminoase 'nebuneşti'. O astfel de coincidenţă este foarte, foarte rară - ca şi cum ai găsi un ac în carul cu fân", a explicat Ziteng Wang.
- Te-ar putea interesa si:
- O stea s-a apropiat prea mult de o gaură neagră, iar astronomii observă ultimii săi ani de viaţă...
- Galaxia care îşi devorează vecinii. „NGC 3640” se află la 88 de milioane de ani lumină de Soare
- „Steaua colosală”. Prima imagine detaliată a unei stele din afara galaxiei noastre, obţinută de ESO
