Microparticulele de plastic inhalate pot prezenta riscuri grave pentru sănătate, prin urmare înţelegerea modului în care acestea se deplasează în sistemul respirator este esenţial pentru prevenirea şi tratamentul bolilor ce se pot dezvolta la acest nivel, conform unui studiu publicat marţi de American Institute of Physics (AIP), relatează Science Daily.
Oamenii de ştiinţă au dezvoltat un model computerizat bazat pe dinamica fluidelor pentru a analiza circulaţia şi depunerea microplasticului în căile respiratorii superioare. O echipă de cercetători a studiat circulaţia microplasticelor de diferite forme şi dimensiuni, în condiţii de respiraţie lentă sau rapidă.
Acestea au avut tendinţa de a se depune în cavitatea nazală şi orofaringe sau în spatele gâtului.
Potrivit cercetărilor, oamenii ar putea inhala aproximativ 16,2 fragmente de microplastic în fiecare oră, echivalentul unui card bancar într-o săptămână. Aceste microplastice - resturi minuscule prezente în mediul înconjurător generate de degradarea produselor din plastic - conţin de obicei poluanţi toxici şi substanţe chimice.
În jurnalul Physics of Fluids, editat de AIP Publishing, o echipă internaţională de cercetători de la University of Technology, Western Sydney University şi Queensland University of Technology din Australia, Urmia University şi Islamic Azad University din Iran, dar şi de la University of Comilla din Bangladesh a publicat următoarele concluzii:
"Milioane de tone de astfel de particule de microplastic au fost găsite în apă, aer şi sol. Producţia globală de microplastic este în creştere, iar densitatea microplasticului din aer creşte semnificativ", a declarat autorul Mohammad S. Islam. "Pentru prima dată, în 2022, studiile au descoperit microplastice în căile respiratorii umane, ceea ce creşte nivelul de îngrijorare cu privire la riscurile grave pentru sănătatea respiratorie", a adăugat el.
Echipa a explorat circulaţia microplasticelor de diferite forme (sferice, tetraedrice şi cilindrice) şi dimensiuni (1,6, 2,56 şi 5,56 microni), în condiţii de respiraţie lentă sau rapidă.
Microparticulele de plastic au avut tendinţa de a se aduna în zone din cavitatea nazală şi orofaringe sau în spatele gâtului.
"Forma anatomică complicată şi foarte asimetrică a căilor respiratorii şi comportamentul complex al fluxului în cavitatea nazală şi orofaringe fac ca microplasticele să devieze de la curs şi să se depună în acele zone", a spus Islam. "Viteza fluxului, inerţia particulelor şi anatomia asimetrică influenţează depunerea (lor) măresc concentraţia depunerilor în cavităţile nazale şi în regiunea orofaringelui", a adăugat cercetătorul.
Condiţiile de mediu şi dimensiunea microplasticelor au influenţat rata generală de depunere a acestor microparticule în căile respiratorii. Un flux mai mare a condus la un nivel mai mic de depunere a microplasticelor. De asemenea, cele mai mari microparticule (5,56 microni) s-au depus în căile respiratorii mai des comparativ cu particulele de dimensiuni mai mici.
Autorii au notat că studiul lor subliniază îngrijorarea reală faţă de expunerea şi inhalarea microplasticelor, în special în zonele cu niveluri ridicate de poluare cu plastic sau cu activitate industrială intensă. "Acest studiu subliniază necesitatea unei conştientizări sporite asupra prezenţei microplasticelor în aerul pe care îl respirăm şi a potenţialelor efecte asupra sănătăţii", a declarat autorul YuanTong Gu.
În viitor, cercetătorii intenţionează să analizeze, la scară largă, deplasarea microplasticului într-un model de plămân, luând în considerare parametrii de mediu, precum umiditatea şi temperatura.
- Te-ar putea interesa si:
- Poluarea cu plastic, o ameninţare „gravă şi subestimată” la adresa sănătăţii, care costă omenirea...
- Microplasticele pătrund adânc în organismele peştilor. Ajung în număr mare în fileurile pe care le...
- Fierberea apei de la robinet înainte de a o bea. Cea mai nouă concluzie a cercetătorilor
