Părinţii îşi fac adesea griji cu privire la posibilele consecinţe negative ale jocurilor video asupra copiilor lor, însă un studiu amplu, publicat săptămâna aceasta în jurnalul medical JAMA Network Open, indică faptul că această distracţie poate avea totuși beneficii cognitive, informează AFP.
Studiile anterioare s-au concentrat asupra efectelor negative ale jocurilor video, cum ar fi depresia sau un nivel mai ridicat de agresivitate.
Astfel de cercetări sunt limitate însă de numărul restrâns al participanţilor, în special al celor care recurg la imagistica cerebrală, a declarat autorul principal al studiului publicat luni, Bader Chaarani, profesor asistent de psihiatrie la Universitatea din Vermont.
Alături de colegii săi, el a analizat datele obţinute în urma amplului studiu asupra dezvoltării cognitive a creierului adolescentului (ABCD, în engleză), finanţat de Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) din Statele Unite.
Cercetătorii au trecut în revistă răspunsurile participanţilor, scorurile obţinute la testele cognitive, precum şi datele rezultate din imagistica cerebrală, în cazul a aproximativ 2.000 de copii cu vârste de 9 şi 10 ani, împărţiţi în două grupuri: cei care nu joacă niciodată jocuri video şi cei care petrec în faţa ecranului, în fiecare zi, jucându-se trei ore sau mai mult. Această durată a fost aleasă deoarece depăşeşte perioada de una sau două ore de jocuri video recomandată pentru copiii mai mari de Academia Americană de Pediatrie.
Care este legătura de cauzalitate?
Ambele grupuri au avut de îndeplinit două sarcini. În primul caz, copiilor le-au fost prezentate săgeţi îndreptate spre stânga sau spre dreapta, iar ei trebuiau să apese cât mai repede pe butonul corespunzător. De asemenea, ei nu trebuiau să apese pe niciun buton dacă, în schimb, apărea un semn de "stop", o modalitate de a le măsura capacitatea de autocontrol.
În al doilea caz, copiilor le-a fost prezentat un chip şi, mai târziu, un altul, ei trebuind să indice dacă acestea aparţineau aceleiaşi persoane. De data aceasta le era testată memoria de lucru, de scurtă durată.
După ce au corectat bias-ul legat, printre altele, de venitul părinţilor, coeficientul de inteligenţă şi simptomele asociate sănătăţii mintale, cercetătorii au descoperit că acei copii care jucau jocuri video se descurcau, în mod sistematic, mai bine în îndeplinirea sarcinilor primite.
În timpul testelor, creierele copiilor au fost observate folosind tehnici imagistice specifice. Cele ale copiilor "gameri" prezentau o activitate sporită în zonele cerebrale asociate atenţiei şi memoriei.
"Rezultatele ridică posibilitatea interesantă ca jocurile video să ofere o experienţă de învăţare cognitivă cu efecte neurocognitive măsurabile", au concluzionat autorii studiului.
Cu toate acestea, încă nu se poate şti dacă o performanţă cognitivă mai bună conduce la o perioadă mai mare dedicată jocurilor sau dacă mai mult timp alocat jocurilor îmbunătăţeşte această performanţă, a subliniat Bader Chaarani.
Echipa sa speră să obţină un răspuns mai clar pe măsură ce studiul va continua odată ce copiii vor fi mai mari. Acest lucru va permite excluderea altor variabile, cum ar fi mediul de acasă, activitatea fizică şi calitatea somnului.
"Prea mult timp (în faţa) ecranului este, desigur, în general nociv pentru sănătatea mintală şi activitatea fizică", a notat Bader Chaarani. Însă aceste rezultate, a adăugat cercetătorul, arată că jocurile video ar putea reprezenta o modalitate mai bună de petrecere a timpului în faţa ecranului comparativ cu vizionarea videoclipurilor pe platforme precum YouTube, care nu prezintă efecte cognitive detectabile.
- Te-ar putea interesa si:
- Tara care va interzice minorilor să aloce mai mult de trei ore pe săptămână jocurilor video online
