Încălzirea globală are un impact nu doar asupra vremii, ci şi asupra trecerii timpului. Un studiu publicat miercuri în revista ştiinţifică Nature arată că topirea accelerată a gheţii polare afectează, în felul său, măsurarea timpului la scară globală.
Într-o zi, în următorii ani, toţi locuitorii lumii vor pierde o secundă din timpul lor. Exact când se va întâmpla acest lucru este influenţat de oameni, potrivit unui nou studiu, deoarece topirea gheţii polare modifică rotaţia Pământului şi schimbă timpul însuşi, potrivit News.ro.
Orele şi minutele care dictează măsurarea zilelor sunt determinate de rotaţia Pământului. Dar această rotaţie nu este constantă; ea se poate schimba foarte uşor, în funcţie de ceea ce se întâmplă la suprafaţa Pământului şi în miezul său fierbinte. Aceste schimbări aproape imperceptibile înseamnă că, ocazional, ceasurile lumii trebuie ajustate cu o "secundă bisectă", ceea ce poate părea foarte puţin, dar poate avea un impact mare asupra sistemelor de calcul.
De-a lungul anilor au fost adăugate o mulţime de secunde. Dar, după o tendinţă îndelungată de încetinire, rotaţia Pământului se accelerează acum din cauza schimbărilor din nucleul său. Pentru prima dată în istorie, va trebui să se elimine o secundă, scrie CNN.
SECUNDA BISECTĂ NEGATIVĂ, ÎNTÂRZIATĂ DE ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ
"O secundă bisectă negativă nu a fost niciodată adăugată sau testată, astfel încât problemele pe care le-ar putea crea sunt fără precedent", avertizează Patrizia Tavella, membră a Departamentului pentru timp din cadrul Biroului Internaţional de Greutăţi şi Măsuri din Franţa, într-un articol care însoţeşte studiul.
Însă momentul exact în care se va întâmpla acest lucru este influenţat de încălzirea globală, potrivit studiului publicat miercuri în revista Nature. Topirea gheţii polare întârzie secunda bisectă cu trei ani, împingând-o din 2026 în 2029, potrivit raportului.
"O parte din înţelegerea a ceea ce se va întâmpla în ceea ce priveşte cronometrarea globală depinde de înţelegerea a ceea ce se întâmplă cu efectul încălzirii globale", a declarat Duncan Agnew, profesor de geofizică la Universitatea California San Diego şi autor al studiului.
Agnew a comparat această dinamică cu cea a unei patinatoare care se învârte pe gheaţă: "Dacă o patinatoare începe să se învârtă, dacă îşi coboară braţele sau îşi întinde picioarele, va încetini", a spus el. "Dar dacă braţele patinatoarei sunt trase spre interior, patinatoarea se va roti mai repede", a explicat Agnew.
Mai puţină gheaţă solidă la poli înseamnă, aşadar, mai multă masă în jurul Ecuatorului - talia Pământului.
Citește și: Poluarea aerului, cea mai mare ameninţare externă la adresa sănătăţii publice globale
"Ceea ce se face cu topirea gheţii este că se ia apa care este îngheţată în locuri precum Antarctica şi Groenlanda, iar acea apă îngheţată se topeşte şi fluidele se mută în alte locuri de pe planetă", explică Thomas Herring, profesor de geofizică la Massachusetts Institute of Technology, care nu a fost implicat în noul studiu. "Apa se scurge spre Ecuator", arată profesorul, citat de NBC News.
Studiul sugerează, cu alte cuvinte, că influenţa umană a modificat o forţă în privinţa căreia savanţii, astronomii şi oamenii de ştiinţă au rămas fascinaţi timp de milenii - ceva considerat mult timp o constantă, care scăpa de sub controlul umanităţii.
CUM SE MĂSOARĂ TIMPUL
Istoric, omenirea a folosit rotaţia Pământului pentru a măsura timpul, împărţit în secunde. Înainte de 1955, o secundă era definită ca o fracţiune specifică din timpul necesar Pământului pentru a se roti o dată în raport cu stelele.
Apoi a venit era ceasurilor atomice de mare precizie, care s-au dovedit a fi un mod mult mai stabil de a defini o secundă fizică.
De la sfârşitul anilor 1960, lumea a început să utilizeze timpul universal coordonat (UTC) pentru a stabili fusurile orare. UTC se bazează pe ceasuri atomice, dar ţine totuşi pasul cu rotaţia planetei. Timpul universal coordonat, utilizat în întreaga lume, se bazează acum pe datele provenite de la 450 de ceasuri atomice, al căror mecanism se bazează în întregime pe natura imuabilă a vibraţiilor atomului de cesiu 133.
Dar, cum viteza de rotaţie nu este constantă, cele două scări temporale se îndepărtează încet-încet. Acest lucru înseamnă că, din când în când, trebuie adăugată o "secundă bisectă" pentru a le alinia din nou.
DE CE SE MODIFICĂ ROTAŢIA PĂMÂNTULUI
Modificările în rotaţia Pământului pe termen lung au fost dominate de frecarea mareelor pe fundul oceanului - care a încetinit rotaţia.
Recent, impactul topirii gheţii polare, determinat de oamenii care ard combustibili fosili ce încălzesc planeta, a devenit un factor semnificativ, spune cercetătorul Agnew. Pe măsură ce gheaţa se topeşte în ocean, apa de topire se deplasează de la poli spre Ecuator, ceea ce încetineşte şi mai mult viteza de rotaţie a Pământului.
Dar, în timp ce topirea gheţii poate încetini rotaţia Pământului, există un alt factor în joc atunci când vine vorba de măsurarea timpului la nivel global, potrivit studiului: procesele din centrul Pământului. Miezul lichid al planetei se roteşte independent de învelişul său exterior solid. Dacă nucleul încetineşte, învelişul solid accelerează pentru a-şi menţine impulsul, iar acest lucru se întâmplă în prezent, spune Agnew.
Se ştiu foarte puţine lucruri despre ceea ce se întâmplă la aproximativ 3.000 de kilometri sub suprafaţa Pământului şi nu este clar de ce se schimbă viteza nucleului. "Este în mod fundamental imprevizibil", spune Agnew.
DE CE ESTE IMPORTANTĂ O SECUNDĂ
Dar ceea ce este clar, potrivit studiului, este că, în ciuda faptului că topirea gheţii polare exercită o influenţă de încetinire, în general rotaţia Pământului se accelerează. Asta înseamnă că, în curând, lumea va trebui să scadă pentru prima dată o secundă. "O secundă nu pare mare lucru", a comentat Agnew, dar sistemele de calcul create pentru activităţi precum tranzacţiile bursiere trebuie să fie precise la miimea de secundă, atrage el atenţia.
Multe sisteme informatice au un software care le permite să adauge o secundă, dar puţine au capacitatea de a scădea una. Oamenii vor trebui să reprogrameze computerele, ceea ce introduce posibilitatea de eroare.
"Nimeni nu a anticipat cu adevărat că Pământul va accelera până în punctul în care ar putea fi nevoie să eliminăm o secundă bisectă", spune Agnew.
El crede că descoperirile ar putea fi un instrument puternic pentru a-i face conştienţi pe oameni de modul în care chiar ei înşişi schimbă planeta. "Să poţi spune că s-a topit atât de multă gheaţă, încât a schimbat rotaţia Pământului cu o cantitate măsurabilă, cred că îţi dă sentimentul: OK, este o chestie importantă" - a punctat Agnew.
- Te-ar putea interesa si:
- Martie 2024, a zecea lună consecutivă cu recorduri de căldură. Nedumeriți, cercetătorii se tem că...
- Riscuri climatice majore. AEM: Europa trebuie să facă mai mult pentru a evita consecinţele...
- Anul 2023 a fost cel mai călduros din istoria măsurătorilor meteorologice
