3 miliarde de cești pe zi. Un ritual global. Dar cât costă, de fapt, cafeaua pe care o bem? Dincolo de aromă: apă, carbon, climă și o industrie aflată sub presiune.
În fiecare zi, lumea consumă aproximativ 3 miliarde de cești de cafea. În spatele acestui ritual global se află însă una dintre cele mai complexe industrii agricole: milioane de fermieri, milioane de hectare cultivate, transporturi intercontinentale, procesare, prăjire, apă, energie și, în final, milioane de tone de deșeuri.
În anul de cafea 2024-2025, consumul mondial a crescut cu 1,4%, până la 175,1 milioane de saci, potrivit International Coffee Organization (ICO). Cafeaua nu este, așadar, doar un produs de consum, ci o veritabilă materie primă strategică pentru o economie globală.
Dar există un paradox: cu cât cererea crește, cu atât planta devine mai vulnerabilă la schimbările climatice.
Cafeaua și schimbarea climei
Cafeaua, în special Arabica (Coffea arabica), este sensibilă la temperatură și precipitații. Modelele climatice publicate în literatura științifică indică o reducere importantă a suprafețelor potrivite pentru cultivarea Arabica până în 2050.
Un studiu global publicat în PLOS ONE estimează că Arabica ar putea pierde aproximativ 56% din suprafețele care sunt în prezent potrivite pentru cultivare până în 2050, în funcție de scenariile climatice analizate. În același timp, schimbarea zonelor favorabile poate împinge culturile către altitudini mai mari și către regiuni în care există deja păduri sau alte culturi agricole.
Un model mai recent, care a analizat 14 modele climatice și trei scenarii de emisii, estimează că până în 2050 suprafețele cu cel mai ridicat nivel de adecvare pentru cafea ar putea scădea cu peste 50%, iar zonele moderat favorabile cu 31–41%, în funcție de scenariu.
Problema nu este doar temperatura. Schimbarea regimului precipitațiilor, perioadele secetoase, bolile și dăunătorii pot modifica simultan productivitatea și calitatea boabelor.
Iar aici apare un risc ecologic major: dacă producția se mută în căutarea unor condiții climatice mai bune, agricultura poate intra în competiție cu pădurile naturale.
O industrie care produce și deșeuri
Cafeaua este un exemplu aproape perfect de economie circulară care încă nu și-a valorificat întregul potențial.
Potrivit ICO, lanțul de producție, procesare, prăjire și preparare a cafelei generează aproximativ 40,68 milioane de tone de material biologic anual. Numai zațul rezultat după preparare ajunge la aproximativ 11,14 milioane de tone pe an.
O parte importantă din aceste materiale poate fi însă valorificată: zațul de cafea poate deveni materie primă pentru agricultură, energie sau alte produse, în loc să ajungă pur și simplu deșeu.
Și există un detaliu pe care consumatorul îl vede rar: dintr-o tonă de cireșe de cafea rezultă aproximativ 200 kg de boabe verzi. Restul reprezintă biomasă care trebuie gestionată sau valorificată.
Nu există „o singură” amprentă de carbon a cafelei
Impactul unei cafele diferă enorm în funcție de ceea ce conține și de modul în care este preparată.
ICO subliniază că laptele, metoda de preparare, ambalajele, capsulele și paharele de unică folosință pot modifica substanțial impactul de mediu al unei cești. În analiza citată de ICO, laptele de vacă are, pe unitatea de produs, aproximativ de trei ori mai multe emisii de gaze cu efect de seră, utilizează de aproximativ 13 ori mai mult teren și consumă de aproximativ 22 de ori mai multă apă decât laptele de soia.
Așadar, întrebarea „cât de poluantă este cafeaua?” nu are un singur răspuns. Contează unde este cultivată, cum este procesată, cum ajunge la consumator, cum este preparată și ce adăugăm în ceașcă.
Cafeaua viitorului
În România, povestea cafelei se schimbă odată cu consumatorul. Afshin Roshanian a venit la București în 1994, pentru un an. A rămas și a urmărit, timp de trei decenii, transformarea cafelei de specialitate dintr-un produs de nișă într-o experiență tot mai prezentă în cultura urbană.
Dar adevărata provocare a cafelei nu mai ține doar de gust sau de consum. Ține de viitorul plantei.
Schimbările climatice modifică deja condițiile în care cafeaua poate fi cultivată, iar cercetarea caută soluții: soiuri mai rezistente, sisteme agroforestiere, utilizarea eficientă a apei și tehnologii care transformă reziduurile din procesare în resurse.
Un studiu publicat în Communications Earth & Environment în 2025 estimează că plantațiile de cafea stochează aproximativ 481,6 milioane de tone de carbon în biomasa supraterană la nivel global. Extinderea sistemelor agroforestiere ar putea crește acest stoc cu încă 81,5–86,5 milioane de tone de carbon, în timp ce intensificarea producției ar putea conduce la pierderi de peste 174 de milioane de tone.
De la plantație la ceașcă. Știința din spatele ritualului
Așadar, viitorul cafelei se decide nu doar în ceașcă, ci în plantație.
În octombrie, la DIGIPEDIA ȘTIINȚĂ, parte din programul național ORA DE ȘTIUT, Dr. Bogdan Ivănescu, jurnalist de știință acreditat OCDE, și Mihaela Popescu, producător general DIGI DOCUMENTARE, coordonează un demers dedicat informării corecte și educației științifice.
În această ediție, Dr. Bogdan Ivănescu îl are invitat pe Afshin Roshanian, într-un dialog despre ceea ce nu vedem în ceașcă: climă, cultivare, biodiversitate, procesare și știința gustului.
De la plantație la ceașcă. Știința din spatele ritualului.
DIGIPEDIA ȘTIINȚĂ: Înțelege lumea. Înțelege știința.
In fiecare vineri, de la ora 21.00. Exclusiv pe DIGI WORLD.
AUTOR: Mihaela Popescu, producător general DIGI DOCUMENTARE
- Te-ar putea interesa si:
- VIDEO DIGIPEDIA ȘTIINȚĂ – Emisiune integrală: 30.01.2026. Înțelegem și descifrăm fenomenele...
- VIDEO DIGIPEDIA ȘTIINȚĂ – Emisiune integrală: 6.02.2026. Geografia, o experiență de învățare...
- VIDEO DIGIPEDIA ȘTIINȚĂ – Emisiune integrală: 12.09.2026. Busola invizibilă a albinelor. Cum găsesc...
