24 aprilie 1990. Ora locala:12:33:51. Lansator: Space Shuttle Discovery. Loc lansare: Kennedy LC
30 ani. Un vis devenit realitate. O realitate numita Hubble Space Telescope – HTS. Naveta Discovery purta in spatiu un telescop unic la vremea lui. Acesta urma sa fie amplasat in afara atmosferei terestre, pe orbita Pamantului.
1946 a fost anul cand, la putin timp dupa incheierea Celui De-al Doilea Razboi Mondial, proiectul prindea viata, sub indrumarea astronomul Lyman Spitzer, autorul unui studiu intitulat „Avantajele astronomice ale unui telescop pe orbita, in afara atmosferei terestre”. Au mai trecut, insa, multi ani, pana cand ideea avea sa prinda contur si sa se bucure de deplina sustinere a Academiei Nationale de Stiinta Americane.
Potrivit oamenilor de stiinta, din punct de vedere tehnologic, intregul proiect, estimat initial la 1,5 miliarde de dolari, era o inovatie, cu dimensiuni de 13,2 × 4,2 m si o putere de 2.800 wati. Imaginile primite initial nu erau foarte clare, dar aveau imensul avantaj ca puteau capta informatii si in spectrul ultraviolet. Astronomia cunostea astfel un pas inainte in evolutie, angrenand dupa sine si alte domenii, precum astrofizica.
Cercetatorii au fost nevoiti sa acorde o atentie deosebita celei mai importante componente a telescopului: OGLINDA (2,4m). Se stia deja ca sistemele optice ale telescoapelor trebuiau realizate cu o precizie de aproximativ o zecime din lungimea de unda a luminii vizibile. In plus insa pentru ca Hubble efectua observatii in ultraviolet sau infraros, acesta trebuia sa dispuna neaparat de o rezolutie de zece ori mai buna decat a telescoapelor din trecut, oglinda lui fiind astfel slefuita cu o precizie de 1/20 din lungimea de unda specifica luminii vizibile, respectiv 30 nanometri.
Proiectantii au plasat la bordul lui Hubble sase giroscoape, dintre care functionale erau trei, iar din august 2005, doua. Prin intermediul Wide Field and Planetary Camera 2 (Camera planetara si de camp larg) si Near Infrared Camera and Multi-Object Spectrometer (Camera pentru spectru infrarosul apropiat si spectrometrul multiobiect) se trimiteau catre Pamant date concrete. Imaginile se stocau initial pe discuri magneto-optice, chiar la nivelul telescopului. Ulterior s-au folosit dispozitive electronice de stocare. De aici, datele erau transferate la sol prin Sistemul de sateliti de localizare. Acestea ajungeau apoi la Centrul de Zbor Spatial Goddard. Arhivarea lor se efectua la Institutul Stiintific al Telescopului Spatial.
Purtand peste timp, in istorie, numele astrofizicianul american Edwin Hubble, telescopul a permis in primul rand astronomilor calcularea cu mare precizie a distantelor pana la stelele variabile numite "cefeide", precum si a constantei Hubble. Pe langa imaginile inedite trimise din spatiu, Hubble descifra astfel un mare mister al omenirii – Varsta Universului. Un alt capitol rezolvat – gaurile negre. Ceea ce in anii 1960 erau doar ipoteze, se concretizau acum, respectiv se demonstra stransa legatura dintre galaxii si existenta gaurilor negre din centrul lor.
Chiar in preajma implinirii a 30 ani de la lansare, Hubble a facut o descoperire uimitoare. La 130 milioane de ani-lumina de la Pamant, exista o gaura neagra misterioasa, cu un disc subtire ce se invarte puternic si care contrazice teoriilor lui Albert Einstein despre relativitate, informeaza NASA. Agentia spatiala a venit cu explicatii suplimentare: „in conformitate cu teoriile astronomice actuale, discul nu ar trebui sa fie acolo. Nu am mai vazut niciodata efectele relativitatii generale si speciale cu aceasta claritate ca la acesta gaura neagra, a declarat Marco Chiaberge, membru al echipei care a condus studiul. Gaura neagra este localizata in interiorul unei galaxii numite NGC 3147.
Alte mari descoperiri realizate datorita datelor furnizate de Hubble includ studierea obiectelor aflate in regiunile indepartate ale Sistemului Solar, chiar planetele pitice Pluto si Eris, discurile proto-planetare din Nebuloasa Orion si dovezi ale prezentei planetelor extrasolare in jurul stelelor similare cu Soarele. Un rezultat unic al telescopului Hubble il constituie imaginile Hubble Deep Field si Hubble Ultra Deep Field, care descriu galaxii aflate la miliarde de ani lumina.
Folosirea telescopului este libera la nivel international, fara restrictii privind nationalitatea sau apartenenta la un anumit nivel academic. Lupta acerba este insa pentru durata de utilizare a acestuia.
Observatiile nu pot avea loc cand telescopul trece prin Anomalia Atlanticului de Sud (din cauza nivelelor ridicate de radiatie) si prin zonele de excludere din jurul Soarelui.
O replica a telescopului Hubble se afla astazi in fata tribunalului din Marshfield, Missouri, orasul natal al lui Edwin P. Hubble. Daca in 1610, Galileo Galilei abia descoperea prin luneta sa o mica parte a cerului, astazi, la 30 ani de la lansare, Hubble a revolutionat cu totul perceptia asupra Universului. Dar sa nu uitam ca si telescoapele spatiale au o durata limitata de viata! Tocmai de aceea oamenii de stiinta au inceput deja sa-i caute un inlocuitor lui Hubble.
S-au pus bazele unui nou proiect comun intre NASA, ESA si CSA: telescopul Spatial James Webb ( JWST), un observator orbital cu infrarosu. Oglinzile de pe James Webb au un diametru de 6.5 metri, net superioare celor de pe Hubble. „Sensibilitatea unui telescop sau cat de multe detalii poate observa, este legata direct de dimensiunea zonei de oglinzi care colecteaza lumina din obiectele observate”, explica NASA.
Costurile proiectului sunt direct proportionale cu superioritatea tehnologiei folosite - 9,66 miliarde de dolari. „De la primele galaxii de dupa Big Bang, pana la cautarea amprentelor chimice ale vietii pe Enceladus, Europa si exoplanete precum TRAPPIST-1e, Webb va analiza unele lucruri incredibile din universul nostru”, a declarat Eric Smith, directorul James Webb Space Telescope.
Scopul acestui telescop spatial este de a aduce informatii despre obiecte mai departate de 8 miliarde de ani lumina, aceasta fiind in prezent limita telescopului Hubble. La proiectul denumit initial Telescopul Spatial din Generatia Urmatoare participa 15 natiuni. In 2002, acesta a luat numele administratorul adjunct al NASA, James E. Webb. Se presupune ca data de lansarea a acestui telescop va fi 30 martie 2021, cu racheta Ariane 5.
Misterele stiintei nu se opresc aici. Daca vreti sa fiti la curent cu ultimele noutati, nu ratati editiile DIGIPEDIA cu reputatul jurnalist de stiinta, Alexandru Mironov. In fiecare vineri de la orele 21:00, pe Digi World.
Autor: Mihaela Popescu
- Te-ar putea interesa si:
- Digipedia Știință cu Alexandru Mironov: 8.000 km pentru 1 kg de miere
- Fake news: armă cu bătaie lungă și țintă sigură
- Digipedia Știință cu Alexandru Mironov. Serotonina și muzeele
