S-au implinit, in vara trecuta, 60 de ani de cand un obscur jurnalist de provincie a anuntat prezenta pe cerul Americii a primelor UFO, Unidentificated Flying Object, in traducere Obiecte Zbratoare Neidentificate, OZN-urile, inflacarand imaginatia membrilor unicei specii rationale din Univers – dupa cum sustine Frank J. Tipler, conexand legile fizicii cu obligativitatea functionarii ratiunii intr-un univers inchis – acesta, al nostru, cel in care traim, pe o minuscula a 3-a planeta a unui Soare de marime medie, aflat la periferia unei galaxii spiralate, una dintre miliardele de miliarde de galaxii ale Metagalaxiei.
UFO-logia, stiinta nascuta de aparitia primelor UFO, a starnit interesul urias penru „omuletii verzi”, locuitori, eventual, ai planetei Marte sau venind din cine stie ce indepartata planeta, sfidand hauri din spatiu si timp – si legile fizicii – doar pentru a ne spiona pe noi, semenii lor intru ratiune. O consecinta a ufologiei a fost, de altfel, implementarea, acum mai bine de 30 de ani, a Programului SETI, de cautare a civilizatiilor extraterestre, program care, s-o recunoastem, pana acum nu a descoperit nici o civilizatie extraterestra, desi peste 800 de exponate s-au prezentat astronomilor nostri in ultimii ani, dovedind ca Universuleste omogen, construit din aceeasi materie si alcatuit, peste tot, din galaxii, stele, nebuloase, planete, asteroizi.
Ei bine, spune matematicianul si fizicianul Frank J. Tipler, daca cu lumile rationale SETI n-a avut noroc, ce-ar fi sa-l punem sa caute, in Cosmos, lumile in care au aparut – si se pregatesc sa evolueze – organisme unicelulare? Pentru ca, spune Tipler, le putem cauta in trecut, adica la miliarde de ani-lumina, ele fiind clar mai vechi decat cele aparute pe Terra – vezi meteoritul australian, vechi de peste opt miliarde de ani, avand incrustate in el structuri care seamana cu cianobacteriile pamantene. Or, cianobacteriile sunt masinarii biochimice sofisticate – ele demonstrand ca procariotele, dotate cu abilitatea de fotosinteza, de „hranire” cu lumina, existau pe Terra inca acum 3,8 miliarde de ani – unde nu au avut timp sa se formeze (acum 4,6 miliarde de ani s-au format Sistemul Solar si Pamantul), deci au sosit de aiurea. Au strabatut, probabil, genuni de spatiu, suportand radiatii ucigatoare si temperaturi aproape de zero absolut, fabricate fiind, in miliarde de ani de evolutie, in cine stie ce sistem solar acum disparut. Pulberea de asteroizi a atins Pamantul, dar si celelalte corpuri ceresti din familia Soarelui. Candva, spune Tipler, le vom gasi urmele pe Marte, pe Titan sau pe micul satelit saturnian Enceladus si vom descoperi, poate, ca au aceeasi molecula de ADN ca si cianobacteriile terestre. Acelasi fenomen s-a petrecut, poate, si pe alte planete dinafara Sistemului Solar. Daca, atingand suprafata unei planete dotata cu apa, cianobacteriile si-au pus in functiune abilitatile de fotosinteza, au evoluat si s-au incadrat in metabolismei planetei in cauza, ne putem astepta ca ele sa fi produs acolo atmosfere de oxigen. Iata ce trebuie sa caute SETI in Cosmos: liniile spectrale ale oxigenului. Candva, cumva, telescoape cu oglinzi de milioane de kilometri in diametru vor cauta – si vor gasi – oxigenul pe alte planete, semn al evolutiei vietii. La nivel inferior, fara ca viatafi evoluat pana la ratiune – caci daca ar fi facut-o, repeta Tipler, nevoia de resurse pe care o are o civilizatie tehnologica ultraavansata i-ar fi facut pe membrii ei sa-si „roada” partea de Univers in care, eventual, se afla.
Dar ca ratiune suntem, probabil, unici in acest Univers de 13,7 miliarde de ani-lumina, conform legilor fizicii functionale in metagalaxia in care traim – iata concluzia lui Tipler. Eu vin cu un contraargument, furnizat de un instrument vechi de mai bine de trei decenii, si anume celebra formula a lui Drake privind numarul posibil de civilizatii in Univers: N = N*·fp·ne·fl·fi·fe·fc, unde:
N: numar de civilizatii Drake
N*: numar de sisteme in Galaxia noastra
fp: fractiune din numarul de stele posedand un sistem planetar
ne: numarul de planete dintr-un sistem dat pe care viata este posibila
fl: fractiune din ne pe care a aparut viata
fi: fractiune din fl pe care s-a dezvoltat viata inteligena
fe: fractiune din fi care au dezvoltat tehnici de comunicare
fc: fractiune a duratei de viata planetara acordata unei civilizatii
Cu aceasta formula, lui Frank Drake i-a iesit la numar cel putin 20.000 de civilizatii doar in Galaxia noastra! Adica printre planetele celor 300.000 de stele vecine ale Soarelui, pe o distanta de – „doar” – 100.000 de ani lumina. Apud Drake, intalnirile sunt inevitabile…
Misterele stiintei nu se opresc aici. Daca vreti sa fiti la curent cu ultimele noutati, nu ratati editiile DIGIPEDIA cu reputatul jurnalist de stiinta, Alexandru Mironov. In fiecare vineri de la orele 21:00, pe Digi World.
- Te-ar putea interesa si:
- Interviu cu echipa Digipedia Știință: „Pare un paradox, dar știința umanizată este cea care ajunge...
- Ediții speciale Digipedia - Știință: Alexandru Mironov dezbate, la Digi World, oportunitățile...
- Ediție specială Digipedia Știință: povestea laserului de la Măgurele, cu acad. Nicolae Zamfir
