shutterstock_1681756525

Buletin info-stiintific: Viata rationala in Univers: partea 6. Cu Alexandru Mironov, realizatorul emisiunii Digipedia 

Cu cativa ani in urma – poate sapte, poate opt – dau peste un camarad-de-arme intru viitoruri optimiste, Marshall T. Savage pe numele sau. Omul scrisese o carte entuziasmanta, „Proiectul Millenium”, un fel de foaie de parcurs pentru specia umana pentru urmatorii... 1.000.000 de ani. Am cumparat-o pe aeroportul orasului canadian Vancouver si, pana la Bucuresti, am „devorat-o” pur si simplu.

Omul meu – de profesie filolog (!!) – hotarase ca specia umana se va imbogati cu adevarat doar daca va ataca oceanul planetar, construind pe el uriase insule plutitoare, care insule, extragand din mare energie dar si materii prime de care industrile pamantene au mare nevoie, vor duce la o rapida crestere a PIB-ului planetar. Si, in plus, sa vedeti smecherie, vor fi medii perfecte pentru antrenarea astronautilor din viitor. Cum din lucrarile si cartile lui Tiolkovschi, A. C. Clarke, Kardasev, O'Neill (fizicianul, nu dramaturgul), Asimov dobandisem si eu o inalta cultura privind evolutia cailor verzi pe pereti, intors la Bucuresti mi-am zis : ce-ar fi sa dezvolt ideile lui Savage, amestecindu-le cu muzica celorlati visatori. Asta am si facut, intr-un foileton de vara al prietenoasei reviste „Magazin”. Am acceptat ideea OTV-urilor marine (desi cine stie ce alte mari idei tehnice va scoate la iveala criza de acum!), etapa „Aquarius”, cum o numeste M. T. Savage, si am apropontat (vezi Anton Pann) capitolul „Bifrost”, acela in care proiectantii de viitoruri cosmice pentru specia Sapiens pun la cale saparea unui tunel functionand pe post de tun pentru obuze-astronave transportatoare de pasageri si materiale pentru treburile ingineresti din afara Pamantului. (Pas lateral din poveste: ideea mi-a placut atat de mult incat peste ani m-am facut luntre si punte ca sa ajung langa Mt. Kilimanjaro, aproape de zona – Mount Kenya – unde Savage isi sapa tunelul „Bifrost”.). Reintru in povestea mea, dar nu v-o spun pe toata, a reaparut, legata, si intr-un numar al revistei S&T de acum sase-sapte ani si s-a transformat si intr-un capitol („Stiinta si imaginatie”) din cartea mea „In direct cu NASA”. Acum va voi spune doar ca, urmand logica implacabila a lui Savage, am adus corecturi proiectului sau, inspirat de O'Neill, Tiolkovschi, A. C. Clarke, Kardasev, Dyson, Asimov si Kim Stanley Robinson. Si a iesit un drum repede crescator spre „Asgard” si Orasele Lagrange – colonii umane artefacte pe orbite in apropierea Terrei –, am marcat construirea „Avalon”-ului pe Luna si a „Elysium”-ului pe Marte, am „capacit” Soarele dupa ideea lui Dyson si am asistat la transformarea Sistemului Solar in lumea „Solaria”, populata integral de urmasii nostri. Iar catre capetele mileniilor al treilea si al patrulea vor aparea „Galactia” si „Fundatia” (vezi Isaac Asimov), in care miliardele de miliarde de urmasi ai nostri, zei atotputernici si fecunzi vor intesa cu viata intreg Universul. Aceasta este menirea lui S.s. –Sapiens sapiens – ne spune Savage – si nu am nici un motiv sa nu-i sustin ideea si demersul...

...Si mai departe? – se intreba recent minunata revista „Discover”. Peste un milion de ani ce vom face? ADN-ul transmis de noi va mai fi in viata? – iata o intrebare potrivita pentru acel an 2012, an, nu-i asa, al sfarsitului lumii (de altfel, starnit de presa de senzational, in cateva pagini din cartea „In direct cu NASA” am prezentat cititorilor nu mai putin de 21 posibile sfarsituri de lume, la alegere...). Ei bine, un domn pe nume Andrew Grant, cu siguranta prieten al meu (daca e sa folosesc tehnologia literara a colegului Cristi Roman) are ingrijorari privind viata Soarelui si selecteaza o intamplare dintr-un laborator american (de la University of California”), unde astronomul Greg Laughlin a plecat la cantina uitand sa inchida computerul pe care rula un soft ce simula mersul inainte al Universului. Cand s-a intors de la masa l-a descoperit pe confratele intru inteligenta (vorbesc de IA, fireste, Inteligenta Artificiala) deruland deja anul... 100.000.000.000.000.000! A rezultat, din aventura IA, o lucrare de 57 de pagini, scrisa de Laughlin in colaborare cu un fizician la fel de traznit, pe nume Fred Adams si publicata in altfel foarte cazona „Review of Modern Physics”. I-a urmat alt articol stiintific, „Viata si moartea itr-un Univers in continua expansiune”, al lui Glenn Starakmann – si problema a navalit in spatiul public, starnind nu doar interesul iubitorilor de SF ci si pe cel al savantilor sadea. Si s-a intretesut un scenariu pe care chiar ma grabesc sa vi-l povestesc, atat de mult mi se potriveste sufleteste. Deci, supravietuind omenirea atacurilor celeste de asteroizi, perioadelor glaciare si mai ales propriei suficiente, se ajunge in anul de gratie 1.000.000.000 (dezvoltandu-se, hai sa acceptam, conform planului din „Proiectul Millenium”).

De la acest moment incep problemele pentru urmasii lui S.s., spune teoria, caci Soarele va fi mai generos cu 10% cu energia pe care o furnizeaza, in consecinta oceanele ne vor fierbe si se vor evapora in spatiu, Terra va lua o alura Venus-iana, deci aici viata nu va mai fi posibila. Asa ca Sapiens sapiens din viitor va trebui sa-si ia picioarele la spinare si sa se mute. Unde? Pe Marte, fireste, pe care intre timp au terraformat-o, conform lui M. T. Savage si K. S. Robinson. Pe Marte vor haladui, in confort martian, nu mai mult de 4,5 miliarde de ani, ne avertizeaza Cristopher Mc Kay, specialist in stiinte planetare la NASA. Doar atat, pentru ca Soarele isi va fi cheltuit rezervele sale de hidrogen si se va umfla, transformadu-se intr-o giganta rosie, prajind in dumul in drumul sau spre moarte primele patru planete ale Sistemului Solar si mai toata centura de asteroizi post martiana. Asa ca S.s. isi va muta „capitala” pe Evropa, satelitul Jupiter-ian, pe Titan, chiar pe Pluton (doar ca, nu uitati, in varianta Savage, cei mai multi S.s., milioane de miliarde, vor fi cucerit de mult planetele stelelor vecine). In fine, dandu-si Soarele obstescul sfarsit si lumea lui disparand, fostii pamanteni isi vor muta „capitala” pe una dintre planetele din Proxima Centauri, la doar 4,2 ani lumina – fireste, daca o asemena planeta exista in sistemul stelar local, daca ne poate primi si daca vom fi construit o flotila de milioane de nave cu care sa facem transferul intregii omeniri sau, cine stie, vom fi descoperit motoare neutrinice supraluminice. Sa zicem ca toate astea ne-au iesit si iata-ne stabiliti acolo – ceea ce inseamna un respiro de 4.000.000.000.000 de ani de viata linistita, ne spune Laughlin. Si ne mai da si un sfat, folositor cat cuprinde: viitorul urmasilor nostri sta in piticele rosii... Adica, dupa ce Proxima fierbe si ea, nu ne mai ramane decat sa ochim vreo pitica rosie vecina – si iata-ne din nou acasa, cel putin pentru inca o suta de mii de miliarde de ani (nu mai scriu cu cifre, m-am plictisit de atatea zerouri). Pe acele timpuri (nu uitati, traim intr-un univers genomic – vezi Mario Lanza –, in care timpul continua sa fie o incapatanata iluzie – vezi Albert Einstein), Universul nostru isi va fi consumat piticele rosii, asa ca strastrastra... nepotilor de peste milioane de miliarde de ani nu le vor mai ramane decat piticele brune, mici sfere de hidrogen de talia lui Jupiter a noastra pe care, de ce nu, le vor putea aprinde urmasii pentru nevoile lor sau le vor transforma in stele reglementare. S.s. a mai castigat astfel zece miliarde de miliarde de ani, se bucura Laughlin – dar Starkmann il contrazice: se vor fi gasit pana atunci tehnologii de recuperare a ramasitelor si cenusilor de stele, cadavrele stelelor neutronice fiind materii prime pentru civilizatiile care vor urma. Totusi, avertizeaza sever Starkmann, toate lucrurile au un inceput si un sfarsit, deci si Universul nostru. Nascuta din Big Bang acum 13,7 miliarde de ani, Metagalaxia va iesi din Istorie, peste cateva sute de miliarde de miliarde de ani , e adevarat – dar va iesi. Asa ca nu ne mai ramane decat „solutia Star Trek”, cea a utilizarii „gaurilor de vierme”, atunci cand The Big Chill, Marea Inghetare va pogori peste ADN-ul nostru: imaginati-va miliarde si miliarde de nave cosmice strecurandu-se din univers in univers prin „gauri de vierme” cartografiate de geografii de peste eoni. Imping la oparte o ipoteza pesimista, cea a fizicienilor Caldwell si Mark Kamionkowski, care isi imagineaza un Big Rip, o Mare Ruptura, in care energia intunecata creste prea mult si pur si simplu demoleaza materia cosmica, si inchei convins ca cea mai mare parte dintre cele 10500 universuri descrise de Andrei Linde si Teoria Stringurilor sunt adaposturi pentru acest vagabond de geniu, S.s., aflat etern in cautarea acelui „acasa” pe care il are inscris in molecula sa de ADN. Sapiens sapiens, de-a pururi...
E o foame de vise in lume, fratilor...

Te-ar putea interesa si:
Ediții speciale Digipedia - Știință: Alexandru Mironov dezbate, la Digi World, oportunitățile...
Ediție specială Digipedia Știință: povestea laserului de la Măgurele, cu acad. Nicolae Zamfir
Digipedia Știință cu Alexandru Mironov: 8.000 km pentru 1 kg de miere

Programul Zilei

Duminică25.09
Luni26.09
Marți27.09
Miercuri28.09
Joi29.09
Vineri30.09
06:40 Catastrofe naturale
07:35 Australia in culori
08:25 Turcia
11:40 VOCILE OPEREI
12:00 Intalnirea dintre Tariq Ali si Malcolm X
12:47 VOCILE OPEREI
13:00 Castele: mistere
14:00 Safari
14:25 Safari
14:49 Portrete noi
15:00 Sanctuarele lumii
15:53 Portrete noi
16:00 Livram peste tot
16:50 Jurnalul de Stiinte
17:00 Cum functioneaza?
17:30 Cum functioneaza?
18:00 Catastrofe naturale
18:52 Portrete noi
19:00 Australia in culori
19:47 Portrete noi
20:00 Turcia
21:53 Portrete noi
22:00 Dragul meu oras
22:30 Dragul meu oras
23:00 In Africa
00:20 Vreme extrema
01:20 Castele: mistere
02:20 Safari
02:45 Safari
03:10 Sanctuarele lumii
04:05 Nivelul apei
05:00 Cum functioneaza?
05:30 Cum functioneaza?
06:00 In Africa
07:00 Catastrofe naturale
07:55 Australia in culori
08:45 Turcia
10:40 Dragul meu oras
11:10 Dragul meu oras
11:38 Cum sa prinzi 100
12:00 Vreme extrema
13:00 Castele: mistere
14:00 Safari
14:25 Safari
14:49 Digi Portret - Razvan Suma
15:00 Sanctuarele lumii
15:52 Digi portret: ANDREEA BORTUN
16:00 Nivelul apei
16:51 Digi Portret - Stefan Caltia
17:00 Cum functioneaza?
17:30 Cum functioneaza?
18:00 Catastrofe naturale
18:51 Digi Portret - Dan Dinu
19:00 Australia in culori
19:50 Digi Portret - Alexandru Ciubotariu
20:00 Drumul
20:51 Digi Portret - Constantin Dumitriu
20:56 Filler Digipedia - ISTORIA POLITICA
21:00 Cele trei orase antice
21:51 Digi Portret - Wargha Enayati
22:51 Digi Portret - Justin Ionescu
23:00 Stramosii tai
23:55 Cum sa prinzi 100
00:30 Vreme extrema
01:30 Nefertiti
02:25 Safari
02:50 Safari
03:15 Sanctuarele lumii
04:10 Nivelul apei
05:00 Cum functioneaza?
05:30 Cum functioneaza?
06:00 Stramosii tai
06:51 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
07:00 Catastrofe naturale
07:51 Digipedia - China
07:55 Australia in culori
08:50 Drumul
09:45 Cele trei orase antice
11:32 Cum sa prinzi 100
12:00 Vreme extrema
13:00 Nefertiti
13:53 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
14:00 Safari
14:25 Safari
14:50 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
15:00 Sanctuarele lumii
15:52 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
16:00 Nivelul apei
16:50 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
17:00 Cum functioneaza?
17:30 Cum functioneaza?
18:00 Catastrofe naturale
18:52 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
19:00 Australia in culori
19:52 Digi portret: RAZVAN POPOVICI
20:00 Drumul
20:51 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
21:00 Cele trei orase antice
21:51 decembrie
22:00 Dragul meu oras
22:30 Dragul meu oras
23:00 Stramosii tai
23:53 Tinutul Buzaului - Focul
00:00 Cum sa prinzi 100
00:30 Vreme extrema
01:30 Nefertiti
02:25 Safari
02:50 Boala unei noi generatii
03:20 Socializarea pe internet
04:10 Nivelul apei
05:00 Cum functioneaza?
05:30 Cum functioneaza?
06:00 Stramosii tai
07:00 Catastrofe naturale
07:55 Australia in culori
08:50 Drumul
09:45 Cele trei orase antice
10:40 Dragul meu oras
11:10 Dragul meu oras
11:40 Viata romanilor la Malaiesti
12:00 Vreme extrema
13:00 Nefertiti
14:00 Safari
14:25 Boala unei noi generatii
14:51 decembrie
15:00 Socializarea pe internet
16:00 Nivelul apei
16:50 decembrie
17:00 Cum functioneaza?
17:30 Cum functioneaza?
18:00 Catastrofe naturale
18:50 decembrie
19:00 Australia in culori
19:50 decembrie
20:00 Drumul
20:51 decembrie
21:00 Cele trei orase antice
22:55 In fata terorii
00:35 Baobabul
01:35 Nefertiti
02:30 Pe urmele faraonilor
03:15 Socializarea pe internet
04:10 Nivelul apei
05:00 Cum functioneaza?
05:30 Cum functioneaza?
06:00 In fata terorii
07:00 Catastrofe naturale
07:55 Australia in culori
08:50 Drumul
09:45 Cele trei orase antice
11:33 Cum sa prinzi 100
12:00 Baobabul
13:00 Nefertiti
13:53 decembrie
14:00 Pe urmele faraonilor
14:45 Calator prin lume
15:00 Socializarea pe internet
15:51 decembrie
16:00 Nivelul apei
16:50 decembrie
16:53 decembrie
17:00 Cum functioneaza?
17:30 Cum functioneaza?
18:00 Catastrofe naturale
18:50 Digi Portret - Cristian Lascu
18:56 Filler Asteroizi 2
19:00 Australia in culori
19:51 Digi portret - Dan Perjovschi
20:00 Drumul
20:51 Digi Portret - Mihaela Glavan
21:00 Cei patru serpasi
21:53 Digi Portret - Radu Gologan
22:55 In fata terorii
23:55 Tinutul Buzaului - Lemnul
00:40 Stonehenge
01:35 Secretul Monalisei
02:30 Pe urmele faraonilor
03:15 Socializarea pe internet
05:05 Experimentul Placebo
06:00 In fata terorii
07:00 Catastrofe naturale
07:50 Filler Asteroizi 1
07:55 Australia in culori
08:50 Drumul
09:45 Cei patru serpasi
11:33 Cum sa prinzi 100
12:00 Stonehenge
12:53 Digi Portret - Catalin Cirstoveanu
13:00 Secretul Monalisei
13:54 Filler Asteroizi 3
14:00 Pe urmele faraonilor
14:45 Calator prin lume
15:00 Socializarea pe internet
15:51 Digi Portret - Ionut Budisteanu
17:00 Experimentul Placebo
18:00 Catastrofe naturale
18:50 Portrete noi
19:00 O enigma egipteana
19:53 Portrete noi
20:00 Jurnalul de Stiinte
21:00 DIGIPEDIA
21:40 VOCILE OPEREI
22:55 In fata terorii
23:55 Tinutul Buzaului-Piatra

Partenerii noștri

Laboratory,Assistant,Putting,Test,Tubes,Into,The,Holder,,Close-up,View

Un virus capabil să distrugă cancerul a furnizat rezultate promiţătoare în primele teste realizate pe oameni

Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi-world.tv Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utmt, __utmb, __utmc, __utmz
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY, APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
auth_token, twll, secure_session, guest_id, __utma, remember_checked, remember_checked_on
Pinterest pinterest.com Vezi politica de confidenţialitate
_utma, _utmz, _b, _pinterest_cm, _pinterest_pfob, csrftoken
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Ad Manager google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica de confidențialitate