Ascund intre peretii lor de sticla intreaga istorie naturala a Terrei. Fie ca le numim gradini botanice sau eco-muzee, toate adunate poarta in ele secretele planetei noastre. Au atat scop stiintific, cat si educativ. Tocmai de aceea unele sunt deschise permanent publicului, iar altele nu, asa cum este cazul Chelsea Physic Garden.
Primele gradini botanice moderne au fost fondate in nordul Italiei, acestea pastrand in permanenta legatura cu cele mai importante universitati ale vremii (Pisa, Padova, Florenta si Bologna). Principalele componente ale unei gradini botanice sunt biblioteca si herbarul de plante uscate si documentate.
De la sfarsitul secolului XVIII, au inceput sa se faca expeditii care aveau ca scop colectarea de plante. Se reconstituia astfel, pe baze stiintifice, flora din diferite parti ale lumii. Datele obtinute erau atent colectate si inventariate in diverse jurnale si cataloage de gen.
Unele astfel de herbare sunt chiar opere de arta! Daca plantele sunt presate foarte frumos si destul de rapid incat sa-si pastreze culoarea pot concura foarte bine cu niste tablouri. Pentru noi insa au o valoare stiintifica. Trebuie sa va spun ca, din cele peste 2000 de specii de plante noi care se descopera anual, unele sunt descoperite chiar in colectii de herbar. Ceea ce este fabulos! Nu toti botanistii merg in padurea amazoniana sa descopere specii noi, e sufiecient sa mearga intr-un herbar si sa caute, sa aiba suficienta rabdare sa caute acele coli de herbar ramase neidentificate, pentru ca pot avea sansa sa descopere specii noi pentru stiinta! - Paulina Anastasiu, director Gradina Botanica „Dimitrie Brandza” - editie Digipedia 10.04.2020
Sa luam spre exemplu Gradina Botanica Regala, Kew, un adevarat monument botanic de secol al XVIII-lea. Cu o suprafata de peste 300 de acri, situata in sudul Londrei, langa Tamisa, aceasta este vestita in intreaga lume ca detinatoare a celei mai mari sere din lume. Publicul poate admira aici una din cele mai rare plante - Encephalartos woodii din Africa de Sud.
Kew Gardens este de asemenea un vestit centru de cercetare botanica reunind colectii de plante din toata lumea.
Tot aici exista atat o galerie de arta cu diferite exponate si fotografii cu subiect vegetal, cat si o serie de muzee: Evolution House, Grass Garden si Wood Museum. Din anul 2003, Gradina Botanica Regala Kew este inscrisa pe lista de Patrimoniu Mondial UNESCO.
Cea mai mare colectie mondiala de specii de plante se afla la Museum National d'Histoire Naturelle, din Paris. Acest herbariu inglobeaza peste 8 milioane de plante din intreaga lume. Atent uscate si catalogate, plantele sunt grupate in colectii care ajuta la reconstituirea, pe baza istorica, a schimbarilor survenite, de-a lungul secolelor, la nivelul lumii vegetale de pe Terra.
In 1889, Adolf Engler, primul director al Botanisher Garten din Berlin isi propunea sa recreeze „lumea intr-o singura gradina”. Asa s-a intamplat. Astfel, intre anii 1897 si 1910, arhitectul Alfred Kroener punea bazele uneia din cele mai mari gradini bitanice din lume. Peste 43 ha si 22.000 specii de plante, se regasesc in sere, in muzeul botanic, in ierbarul de mari dimensiuni si in biblioteca stiintifica ale acestui adevarat centrul natural si stiintific. De la plante acvatice si medicinale, la plante lemnoase si colectii unice de trandafiri, gradina este o vestita atractie turistica.
O gradina aparte este gazduita de Norvegia. Gradina Botanica Alpina Arctica din Tromso situata deasupra cercului arctic, este considerata drept cea mai nordica gradina botanica din lume! Aici a fost aclimatizata una dintre cele mai rare specii de plante din lume: macul albastru gigant (Meconopsis Lingholm, Himalaya).
Cel mai vizitat si mai ales fotografiat loc din Olanda este ceea ce oamenii de stiinta numesc "Gradina Europei" (Keukenhof, Olanda). Avand 15 kilometri de alei si o suprafata totala de 30 ha, aici pot fi admirate mai mult de 5 milioane de lalele, in peste 100 de specii.
Cu o istorie de peste 300 ani, in Mauritius se gaseste cea mai veche gradina botanica din emisfera sudica. Infiintata de celebrul botanist francez Pierre Poivre, Gradina Botanica Sir Seewoosagur Ramgoolam este vestita pentru speciile gigant de crini si pentru florile de lotus.
In 1913, era fondata in Cape Town una din cele mai mari gradini botanice din lume, detinatoare a peste 7.000 de specii . Printre acestea se numara si vestita Protea, floarea nationala a Africii de Sud.
In 2004, Regiunea Cape Floristic, inclusiv Kirstenbosch, a fost declarata sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, prima de acest gen din lume.
Tot UNESCO a declarat Gradina Botanica din Rio de Janeiro rezervatie a biosferei. Infiintata in anul 1808, ea contine 6.500 de specii de plante, multe dintre ele aflate pe cale de disparitie.
In Asia, una dintre cele mai vestite gradini botanice este cea din Singapore. Cu o impresionanta colectie de peste 3000 specii de orhidee, aceasta apartine, din 2015, Patrimoniului Mondial UNESCO.
22.000 specii de plante, 10 sere si 30 gradini tematice – iata cu ce se lauda lumii intregi Gradina Botanica din Montreal recunoascuta, din mai 2008, ca un sit istoric national al Canadei. Tot aici se afla si cel mai mare eco-muzeu al lumii, intins pe o suprafata de peste 20.000 de kilometri patrati in Alberta, statul canadian Kalyna.
Muzeul American de Istorie Naturala aflat in apropiere de Central Park (Manhattan, New York) este considerat unul dintre cele mai mari muzee din lume, cu peste 32 de milioane de specii de plante. 25 de cladiri diferite interconectate, gazduiesc, peste 40 de sali de expozitie permanenta, laboratoare de cercetare si o biblioteca. De asemenea muzeul este implicat activ si in domeniul cercetarii sponsorizand mai mult de100 de expeditii, in fiecare an.
Dupa acest tur virtual pe mai multe continente, printre cele mai vestite parcuri botanice ale lumii, revenim in Romania. Aici, pe 10 august 1856, se infiinta Gradina Botanica „Anastasie Fatu” din Iasi, prima si cea mai este cea mai veche de acest tip din tara noastra. In 1963, se hotaraste mutarea gradinii pe Dealul Copoului. In prezent, Gradina Botanica din Iasi acopera o suprafata de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din Europa; ea gazduieste peste 600 de soiuri de trandafiri si detine un element unic – o sectie speciala pentru nevazatori.
Ideea infiintarii unei gradini botanice in Capitala i se datoreaza in buna masura lui Carol Davila. Aceasta urma sa aibe ca principal scop aprovizionarea cu plante medicinale, autohtone si straine a Scoalii de Chirurgie de la „Michai-Voda”, un „precursor” al Facultatii de Medicina. Ca institutie, Gradina Botanica din Bucuresti a lua fiinta pe 5 noiembrie 1860. Astazi ea poarta numele medicului, naturalistului, botanistului si profesorului Dimitrie Brandza si gazduieste importante colectii de plante aduse din intreaga lume.
In 2004, Gradina Botanica a primit un premiu important in cadrul proiectului international „Identificarea Importantelor Arii de protectie pentru plante in Romania”, iar in anul 2005 a obtinut Premiul special, conferit de catre Botanic Gardens Consortium International (BGCI) pentru cercetarile avansate privind conservarea plantelor. Gradina este impartita pe sectoare - Sectorul Decorativ, Sectorul Plante Rare, Sectorul Flora mediteraneeana, Sectorul Flora Dobrogei, Sectorul Gradina Italiana, Rosariul, Colectia de Irisi, Sectorul Plante Utile si Sectorul Sistematic. Pe langa acestea se mai afla Muzeul Botanic organizat pe principii ecologice, un Herbar General, care cuprinde aproximativ 500.000 de esantioane si o Biblioteca Botanica cu mai mult de 9.000 de carti.
O lume cu adevarat fascinanta! Misterele gradinilor botanice se intrepatrund cu insasi evolutia omenirii pe Pamant. Acordati-va asadar timp sa le descoperiti! Dovada o avem chiar aici! Va lasam sa admirati mai jos cel mai proaspat si uimitor exemplu al celei mai tinere telespectatoare ale emisiunii Digipedia!
La numai doua saptamani, este fascinata deja de lumea vegetala si de secretele fotosintezei spuse cu vorbe alese chiar de bunicul ei, jurnalistul de stiinta si realizatorul emisiunii Digipedia, Alexandru Mironov.
- Te-ar putea interesa si:
- Fake news: armă cu bătaie lungă și țintă sigură
- Digipedia Știință cu Alexandru Mironov. Serotonina și muzeele
- Digipedia Știință cu Alexandru Mironov. Digitalizarea fast-forward
