Educația, știința și pasiunea pentru jurnalism nu iau pauză niciodată, iar asta ne demonstrează, cu fiecare ocazie, echipa Digipedia Știință. Atunci când, pe același platou de filmare, se întâlnesc un profesor, un medic și un jurnalist, fiți siguri că ies proiecte de suflet sau, cum ne place să le numim, moșteniri culturale, demne de arhivat în memoria colectivă. Astăzi vorbim cu echipa Digipedia Știință, formată din prof. Alexandru Mironov, dr. Bogdan Ivănescu și Mihaela Popescu - jurnalist și producător executiv al emisiunii. Dacă în ultimii ani ne-am tot întrebat reciproc „Ție nu îți este teamă de schimbare?”, colegii noștri au ales să răspundă altfel, prin două ediții speciale „Digipedia Știință”, care vor fi difuzate pe 2 și 23 decembrie, de la ora 21:00. Ne vor arăta efectele constructive ale schimbărilor, atunci când sunt îmbrățișate, cum să privim viața și din perspectiva celor care ne privesc, la rândul lor. În acest interviu, cei trei colegi ne vorbesc despre cum s-au simțit la filmările celor două ediții Digipedia, dar și cât de transformatoare și naturală ar trebui să fie implicarea noastră într-un viitor care să ajungă, ulterior, frumos amintit și povestit.
1. Ce ne poți spune despre acest schimb de roluri inedit?
Mihaela Popescu: „Recunosc, a fost ideea mea, pentru că pândeam, de mult timp, prilejul să facem cunoscute poveștile științifice și de viață ale domnului profesor Mironov. Dacă citiți „Enigmatic Pământul” mă veți înțelege pe deplin….”
Bogdan Ivănescu: „Pot spune că este un privilegiu să poți conduce tu discuția cu un om care tot timpul a dat tonul și care, acum, se află în postura, nu de a concentra informația, ci de a o lăsa să curgă, de a o expira. Este un proces intim, cumva, și, de aceea, cu atât mai recompensatoriu pentru mine, cel ce are șansa de a fi transpus în rolul profesorului Mironov”.
Alexandru Mironov: „Sincer, încă nu îmi dau seama cum inversarea de roluri mă poate schimba”.
2. Care a fost provocarea sau, mai bine zis, elementul care te-a scos din zona de confort în aceste ediții?
Mihaela Popescu: „După atât de mult timp petrecut împreună, m-am obișnuit. Dar, recunosc, este o mare provocare să încerci să cunoști doi oameni atât de speciali, cu personalități puternice și orgolii pe măsură. Am reușit, însă, și de această dată!”
Bogdan Ivănescu: „Ceea ce am admirat mereu la domnia sa este unghiul din care adresează întrebările. Dacă vorbim despre știință, într-un procent majoritar sunt convins că știe răspunsurile, însă nu se teme să expună o inocență care, la celălalt capăt este binevenită, fiind caldă, încurajatoare și exprimată cu benevolență, iar atunci când nu cunoaște dinainte răspunsul, cu atât mai încântătoare este situația. Deci, provocarea sau elementul particular și diferit mie, în această situație, a fost de a acționa ca o prismă cu alte unghiuri decât cele pe care mi le-am conturat. Însă, și acesta este un proces de creștere, astfel încât această metamorfoză a mea m-a bucurat. Orice ieșire din zona de confort este un prilej de creștere, în situații normale”.
3. Emoția este ceea ce ne definește ca oameni. Care a fost sentimentul principal care s-a perindat în sufletul tău pe parcursul filmării celor două ediții?
Mihaela Popescu: „De când lucrez cu domnul Mironov, am realizat că pot face emisiuni de știință într-un mod foarte artistic și cu multă emoție. Pare un paradox, dar știința umanizată este cea care ajunge cel mai ușor la public. Percepția este, de asemenea, una mult mai justă și țintită!”.
Bogdan Ivănescu: „Am avut un interval de timp restrâns, în care mi-am dorit să aflu cât de mult se poate despre viața și trăirile celui care mi-a educat copilăria. A fost ca și când aveam în față un specimen special, o lupă și un cronometru. Din punctul meu de vedere, nu a fost suficient, abia am zgâriat suprafața, am atins mai mult componenta cronologică și nu, încă, pe cea de semnificație. Avem acolo un tezaur ordonat, structurat, sintetizat care, atins în modul corect, produce noutate fără oprire. Însă, această trecere prin vremuri își are valoarea ei și creează punți către suflet, nu doar către memorie”.
4. Cum te simți știind că, din acest an, prima emisiune de știință din România a devenit obiect de studiu în școli?
Mihaela Popescu: „Visul ca DIGIPEDIA să ajungă în școli era de mult în mintea noastră, ca echipă. Dar, când lucrurile au început să se concretizeze, am simțit o bucurie imensă. Rămăsesem fără cuvinte! În patru zile, împreună cu încă trei colegi, am realizat, dacă vă vine să credeți, arhiva emisiunii din ultimii 12 ani. Aveam nevoie de multă organizare ca să reușim. Și, da, iată că pasiunea și profesionalismul, dar, mai ales, munca în echipă, ne-au adus reușita mult dorită!
De aproape patru ani, de când sunt producătorul emisiunii DIGIPEDIA ȘTIINȚĂ, am încercat și, după cum se poate vedea, am reușit să dăm un sens tuturor demersurilor noastre jurnalistice. Emisiunea dedicată științei a intrat, de anul acesta, în școli, printre elevi și profesori, ca obiect de studiu opțional, pe raza județului Ilfov. Pentru unii poate nu înseamnă nimic, dar pentru noi este un succes real, important și necesar, care ne confirmă, încă o dată, că facem o echipă fantastică - profesorul Alexandru Mironov, doctorul Bogdan Ivănescu și jurnalistul Mihaela Popescu. Mă înclin și sunt fericită că am norocul să le fiu alături!”
Bogdan Ivănescu: „Contribuția mea este minimală, așa că, mai degrabă, mă situez într-o altă perspectivă: am venit ca parte a unui eveniment cultural de și mai mare valoare și în continuă creștere”.
Alexandru Mironov: „Despre intrarea Digipedia în școli pot spune doar că este o inițiativă splendidă, care ridică valoarea de întrebuințare a emisiunilor noastre”.
- Te-ar putea interesa si:
- DIGIPEDIA: Codul feminin al descoperirii
- Digipedia: Ora de știut - Premiile viitorului științific
- Oase în creștere, medicină în revoluție: de la lemn la robot
