O macara făcută de la zero la noi în țară va ajunge pe Lună în viitorul apropiat. Aparatul unic în lume va fi folosit la descărcarea proviziilor și a echipamentelor pe suprafața selenară și, mai interesant, va ajuta astronauții să colecteze probe importante pentru cercetarea spațială.
Un an și jumătate au lucrat inginerii români la acest proiect. Este un prim pas, iar macaraua finală va fi de două ori mai mare. Oamenii de știință spun că este mai utilă decât un braț robotic, pentru că ridică greutăți mari, de până la o tonă și consumă puțină energie.
Iulian Juhasz, consultant tehnic: "Este un proiect costisitor. Vorbim de sute de mii de euro doar pentru faza asta și apoi mai departe... Spațiul e greu și e și scump! Am reușit să câștigăm în fața unor candidați foarte cunoscuți la nivel european, vorbim de marii producători spațiali europeni ca Airbus, Thales… companii de renume".
Teodor Stănescu, cercetător COMOTI: "Macaraua are un număr de 8 motoare electrice. Trei dintre motoarele electrice sunt puse fix la bază, două sunt folosite pentru nivelarea macaralei, trei motoare sunt folosite pentru cele trei brațe, iar unul dintre motoare acționează fix gripperul care lasă în jos sau ridică încărcătura".
Iulia Tincă, cercetător COMOTI: "Are un mecanism, cum vedeți acel arc, care îl desface singur, fără intervenția vreunul motor electric sau a unui senzor".
Daniel Ușeriu, cercetător COMOTI: "Cea mai mare provocare structurală a fost faptul că macaraua trebuie să ocupe un spațiu extrem de mic pe timpul lansării și transferului spre Lună, apoi să efectueze desfacerea într-un mod controlat și sigur pentru toate cablurile".
De pe Pământ, macaraua va pleca asamblată într-o cutie de mici dimensiuni. Odată ce va ajunge pe Lună, procesul de desfacere ar trebui să fie lent, de o oră sau două, pentru ca toate componentele să rămână intacte și perfect funcționale. Acolo, acestea vor avea de îndurat provocări uriașe: temperaturi extreme, raze ultraviolete puternice și un praf extrem de fin.
Iulia Tincă, cercetător COMOTI: "Praful, regolitul de pe Lună nu numai că e foarte mărunt, e și foarte lipicios și dacă se atașază pe o bucată de metal poate să îi schimbe proprietățile termice. Nu funcționează ca o macara obișnuită, cum avem aici pe Pământ, pentru că nu are contragreutăți sau sisteme hidraulice care să o controleze. E practic ca o marionetă. În ceea ce privește partea de control, acesta e cumva semiautomat, poate fi făcut și de la sol, de către un operator".
Radu Mihalache, coordonatorul proiectului, directorul COMOTI: "La mijlocul lunii septembrie urmează să mergem cu sistem dezvoltat de COMOTI la ESA, să facem un test combinat macara cu braț robotic, pentru a dovedi că putem plasa payload-urile, sarcinile utile cu o anumită acuratețe pe suprafața lunară sau pe rovere".
Odată finalizat, aparatul va fi integrat în misiunile Argonaut ale Agenției Spațiale Europene și ar putea ajunge pe Lună în 2030.
Află totul despre macaraua românească, dar și alte știri din știință și tehnologie, în emisiunea Jurnalul de Științe, prezentată de Teodora Safta. În fiecare vineri, de la ora 20:00, pe Digi World Romania, și sâmbăta, de la ora 10:30, pe Digi24.
- Te-ar putea interesa si:
- VIDEO Jurnalul de științe – Emisiune integrală: 16.10.2026
- Cât de mult s-a micşorat Luna de-a lungul timpului. Descoperirea cercetătorilor după o analiză a...
- Ce oră este pe Lună? O chestiune crucială pe care oamenii de știință o analizează
