La 11 aprilie este marcată, anual, Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson (World Parkinson's Day), cu scopul de a creşte gradul de informare cu privire la această boală şi a evidenţia impactul pe care îl are asupra celui suferind, dar şi asupra familiei şi societăţii, scrie Agerpres.
Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson a fost stabilită la această dată pentru a marca ziua de naştere a medicului englez James Parkinson (1755-1824), cel care a descris pentru prima dată această boală în lucrarea sa, "Eseu despre paralizia tremurătoare" ("An Essay on the Shaking Palsy", 1817). Simbolul zilei este o lalea roşie şi a fost lansat la 11 aprilie 2005, în cadrul Conferinţei de la Luxemburg, dedicată acestei boli.
Citește și: Speranță pentru pacienții cu demență sau Parkinson. Un nou studiu arată ce ar putea declanșa bolile neurodegenerative
Pacienţii în stadii avansate de boală devin din ce în ce mai mult dependenţi de ajutorul şi susţinerea semenilor. O mai bună informare conduce la reducerea stigmei asociată bolii şi poate creşte calitatea vieţii pentru cei afectaţi, potrivit site-ului www.whathealth.com. Marcarea Zilei mondiale de luptă împotriva bolii Parkinson reprezintă şi o oportunitate de a strânge fonduri pentru proiecte de cercetare.
Simptome de Parkinson
Boala Parkinson este o boală degenerativă, care se pare că este derivată dintr-o combinaţie de factori genetici şi de mediu ce duc la moartea celulelor nervoase care produc dopamina, neurotransmiţător cu rol fundamental în creier pentru controlul motricităţii. Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mişcărilor, pacienţii prezintă gesturi rigide, sacadate şi incontrolabile, tremor şi instabilitate posturală.
Principalele semne ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea şi bradichinezia, adică încetinirea generală a ritmului activităţii motrice. Simptomele sunt imprevizibile şi pot varia pe o scară de timp foarte scurtă, uneori doar de un minut. Instabilitatea posturală survine tardiv, de obicei după aproximativ opt ani de evoluţie a bolii.
Majoritatea celor afectaţi au peste 60 de ani, dar în "stadiu incipient" poate afecta şi persoane mai tinere.
Peste 6 milioane de persoane sunt diagnosticate cu boala Parkinson pe plan mondial, maladie care cauzează aproape 120.000 de decese anual. În Uniunea Europeană, aproximativ 1,2 milioane de oameni au viaţa afectată de această boală. La nivelul anului 2013, în România erau trataţi peste 70.000 de pacienţi cu Parkinson, însă numărul real al cazurilor ar putea fi mult mai mare, potrivit arpim.ro, site-ul Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.
Boala Parkinson este a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă legată de vârstă, după boala Alzheimer. Bărbaţii au o probabilitatea de 1,5 ori mai mare să facă Parkinson.
Speranțe pentru bolnavii de Parkinson
Deşi, în prezent, nu există niciun remediu pentru boala Parkinson, eforturile oamenilor de ştiinţă oferă motive pentru un optimism rezervat în acest sens.
În luna august 2021, o echipă de oameni de ştiinţă din cadrul Universităţii Naţionale Australiene, în colaborare cu Institutul Florey pentru Neuroştiinţe şi Sănătate Mintală, a anunţat dezvoltarea unui gel alcătuit din aminoacizi, care poate fi injectat în creier pentru a ajuta la repararea zonelor afectate. Substanţa poate fi folosită, în urma unei singure intervenţii, în tratamentul bolii Parkinson şi, posibil, al altor afecţiuni neurologice, a precizat unul dintre oamenii de ştiinţă din echipă în cadrul unui interviu pentru Reuters.
Când este agitat, hidrogelul se transformă într-un lichid, ceea ce face ca inserarea la nivel cerebral să se facă mai uşor, printr-un vas capilar. Gelul revine apoi la forma sa solidă, umplând golurile de forme neregulate şi ajutând la transportul în condiţii de siguranţă a celulelor stem de înlocuire în părţile afectate ale creierului. Gelul a fost testat până în prezent doar pe animale şi s-a dovedit eficient în combaterea tulburărilor motorii provocate de boala Parkinson la şoareci. Cercetătorii speră că studiile clinice vor demara în următorii cinci ani, după ce va fi demonstrat că gelul este sigur pentru utilizarea umană.
La 10 februarie 2021, o echipă de cercetători a Universităţii Cambridge din Anglia a anunţat, în jurnalul Nature Communications, descoperirea unei "noi informaţii cruciale" ce ar putea marca un "pas vital" către înţelegerea bolii Parkinson, potrivit DPA. Giuliana Fusco, cercetătoare la St John's College din cadrul universităţii citate, a declarat că "dacă vrem să vindecăm (boala) Parkinson, mai întâi trebuie să înţelegem funcţia alfa-sinucleinei, o proteină prezentă în creierele tuturor". "Până când funcţia acestei proteine misterioase este confirmată cu mai multe cercetări, nu se poate începe dezvoltarea terapiilor medicamentoase pentru a aborda originile bolii Parkinson", a completat coautorul studiului, Alfonso de Simone, de la Imperial College London.
Foto: Shutterstock
- Te-ar putea interesa si:
- Noi descoperiri despre boala Alzheimer dezvăluie efectul dezastruos al proteinelor toxice asupra...
- Ce este scleroza laterală amiotrofică, boala care l-a ucis pe iubitul Sandrei Bullock. Care sunt...
- COVID-19 poate declanşa acelaşi proces inflamator la nivelul creierului ca boala Parkinson
