Un nou studiu arată că anumite alimente pot crește semnificativ riscul de carii. Nu doar zahărul este de vină. Cercetătorii au descoperit că numărul de copii ale genei AMY1 joacă un rol esențial în modul în care bacteriile din cavitatea bucală reacționează la amidon, ceea ce poate duce la apariția cariilor și a bolilor gingivale.
"Cei mai mulți oameni știu că dacă mănâncă mult zahăr, trebuie să se spele pe dinți”, explică Angela Poole, autoare principală a studiului și profesor asistent de nutriție moleculară la Universitatea Cornell. „Descoperirea-cheie este că, în funcție de numărul de copii ale genei AMY1, ar trebui să fii la fel de atent cu igiena dentară și după consumul de amidon”.
Legătura surprinzătoare dintre amidon și sănătatea dentară: ce rol joacă o anumită genă
Gena AMY1 este responsabilă de producerea amilazei salivare, o enzimă esențială în digestia amidonului încă din cavitatea bucală.
Studii anterioare au asociat AMY1 cu un risc crescut de carii și boli parodontale, însă mecanismul exact prin care amilaza salivară influențează echilibrul bacterian din gură și duce la probleme dentare rămăsese un mister, scrie nypost.com.
„Aceasta a fost principala noastră curiozitate: ce se întâmplă în cavitatea bucală atunci când cineva consumă amidon? Iar răspunsul variază în funcție de numărul de copii ale genei AMY1?”, explică Angela Poole, autoarea studiului. „Descoperirea noastră a fost că și alte bacterii sunt implicate în acest proces, iar modificările depind de AMY1”.
Pentru a înțelege mai bine legătura dintre amidon și sănătatea dentară, cercetătorii au analizat probe de salivă prelevate de la 31 de adulți cu un număr diferit de copii ale genei AMY1. Apoi, au adăugat amidon în aceste probe și au urmărit modul în care compoziția bacteriană s-a modificat.
Rezultatele au arătat că, în mostrele provenite de la persoanele cu un număr mare de copii ale genei AMY1, amidonul a redus semnificativ prezența a două tipuri de bacterii – Atopobium și Veillonella – în timp ce nivelul de Streptococcus a crescut. Toate cele trei bacterii sunt asociate cu apariția cariilor și a bolilor gingivale, explică Angela Poole, autoarea studiului.
„Unele bacterii au crescut, altele au scăzut, așa că nu putem spune pur și simplu că efectul este doar bun sau doar rău”, subliniază Poole. „Este vorba despre o interacțiune complexă, însă rezultatele sugerează că numărul de copii ale genei AMY1, împreună cu tipurile de bacterii prezente în cavitatea bucală, influențează riscul de a dezvolta aceste afecțiuni”.
Rezultatele cercetării nu înseamnă că trebuie să elimini complet amidonul din alimentație. Pentru majoritatea oamenilor, alimentele bogate în amidon reprezintă o sursă esențială de carbohidrați și joacă un rol important într-o dietă echilibrată, atunci când sunt consumate cu moderație. Pe lângă energie, acestea oferă fibre, vitamine și minerale esențiale. Printre alimentele bogate în amidon se numără pâinea, cerealele, pastele, orezul, cartofii, fasolea, porumbul și chiar bananele.
Persoanele cu un număr mai mare de copii ale genei AMY1 procesează mai ușor amidonul, o adaptare genetică despre care cercetătorii cred că s-a dezvoltat de-a lungul timpului în anumite populații. „Grupurile care aveau acces mai mare la alimente bogate în amidon tind să aibă mai multe copii ale acestei gene. Din punct de vedere evolutiv, acest lucru avea sens: capacitatea de a digera eficient amidonul putea oferi un avantaj de supraviețuire în perioadele de foamete”, explică autoarea studiului.
Deși capacitatea de a digera rapid amidonul poate avea beneficii nutriționale, Poole atrage atenția asupra impactului negativ asupra sănătății dentare: „Persoanele cu un număr mare de copii ale genei AMY1 descompun amidonul mai eficient, ceea ce înseamnă că bacteriile care se hrănesc cu zaharuri vor prolifera mai mult în gura lor”.
Această descoperire deschide calea către o abordare personalizată în stomatologie. În viitor, cunoașterea profilului genetic al unui pacient ar putea ajuta medicii dentiști să ofere recomandări personalizate pentru prevenirea cariilor și menținerea sănătății orale.
De la sănătatea orală la sănătatea generală a organismului
O igienă orală deficitară nu afectează doar dinții și gingiile, ci poate avea un impact major asupra întregului organism. Studiile au asociat problemele dentare cu boli grave, precum afecțiunile cardiovasculare, diabetul, Alzheimer și anumite tipuri de cancer. Se crede că bacteriile din cavitatea bucală pot pătrunde în fluxul sanguin, declanșând inflamații care se răspândesc în corp.
De asemenea, sănătatea orală influențează și starea emoțională. Probleme precum cariile sau afecțiunile gingivale pot cauza jenă, scăderea stimei de sine și anxietate, afectând viața socială și bunăstarea generală.
- Te-ar putea interesa si:
- 5 greșeli frecvente în periajul dinților. Ce faci greșit fără să îți dai seama, de la momentul...
- Au fost identificate genele care determină forma dinţilor. La ce ar putea fi utile noile...
- Cel mai nepotrivit moment al zilei pentru a mânca, dacă vrei dinți sănătoși. Fereastra de două ore...
