La peste două secole de când Jane Austen s-a stins, cauza morții ei rămâne un mister. Scriitoarea s-a stins din viață pe 18 iulie 1817, la doar 41 de ani, după aproape un an de boală nediagnosticată. Deși nu există documente medicale clare, scrisorile și romanele sale oferă indicii importante despre starea ei de sănătate.

În ultimele opt săptămâni de viață, Jane Austen a locuit alături de sora sa, Cassandra, în Winchester, Anglia, unde urma tratament medical. Deși starea ei părea să se îmbunătățească temporar, simptomele au revenit constant.

Citește și: Cauza morții lui Ludovic al XIV-lea, dezvăluită după 310 ani. ADN-ul din inima mumificată schimbă complet diagnosticul oficial

Simptomele descrise de Jane Austen

În lipsa unor dovezi biologice care să poată fi studiate, corespondența lui Austen și romanele sale au devenit pentru cercetători o adevărată hartă a indiciilor din ultimele sale zile, scoțând la lumină aspecte necunoscute până acum ale stării ei de sănătate și oferind noi interpretări posibile ale operelor ei târzii, precum "Persuasiune".

Cele mai clare simptome apar în corespondența de la finalul lui august 1816, cu 11 luni înainte de moarte. Din scrisorile păstrate reies mai multe simptome recurente: dureri articulare (spate și genunchi), oboseală extremă, febră intermitentă, pierdere în greutate, o erupție facială care îi decolora pielea, descrisă de ea drept „neagră și albă”.

Simptomele păreau să dispară periodic, iar Austen nota că se simțea „destul de bine” și mai activă. Dar problemele reveneau de fiecare dată.

„Boala este o indulgență periculoasă la vârsta mea”, scria Austen într-o scrisoare din martie 1817.

În mai 1817, medicul ei a trimis-o la Giles King Lyford, chirurg al spitalului County Hospital din Winchester. În ciuda perioadelor de ameliorare, starea ei s-a agravat în primăvara și vara anului 1817. 

Citește și: O asistentă a dezvăluit care sunt ultimele cuvinte pe care le rostesc oamenii aflați pe patul de moarte: „Nu se întâmplă ca în filme!”

Ipoteze medicale: de la boala Addison la lupus

De-a lungul timpului, cercetătorii au avansat mai multe ipoteze privind cauza morții lui Jane Austen, printre care boala Addison, tuberculoza, cancerul gastric sau limfomul Hodgkin. Niciuna dintre aceste teorii nu explică însă complet simptomele descrise, scrie CNN.

Un articol publicat în 1964 de Zachary Cope, primul care a avansat o posibilă cauză a morții lui Austen, a concluzionat că scriitoarea ar fi murit din cauza bolii Addison, o afecțiune cronică rară în care glandele suprarenale nu produc suficienți hormoni. Ipoteze ulterioare au sugerat cancer gastric, tuberculoză sau limfom Hodgkin.

Deși sunt afecțiuni foarte diferite, aceste posibile diagnostice au simptome comune: oboseală, pierdere în greutate și lipsa apetitului, dar și episoade de febră, frisoane sau transpirații nocturne, a explicat dr. Dacia Boyce, medic internist la Carl R. Darnall Army Medical Center din Fort Hood, Texas.

„Boala Addison rămâne cea mai populară explicație, probabil pentru că această teorie a fost repetată de foarte multe ori. O altă teorie, avansată mai recent, este că Austen ar fi murit de un cancer cu evoluție lentă, precum limfomul”, spune Looser, autoarea volumului "Wild for Austen: A Rebellious, Subversive, and Untamed Jane". 

O cercetare publicată în 2021 în revista Lupus propune o nouă ipoteză: lupusul eritematos sistemic, o boală autoimună care afectează frecvent femeile tinere și care se manifestă prin dureri articulare, erupții cutanate, febră și episoade de remisie, exact tiparul observat la Austen.

Citește și: De ce durau epidemiile de ciumă atât de mult? Microbi din trecut, examinaţi de oamenii de ştiinţă. Concluziile cercetătorilor

De ce misterul rămâne deschis

Nu există certificat de deces sau dovezi biologice concludente. Deși se păstrează câteva șuvițe de păr ale scriitoarei, analizele efectuate nu au oferit informații decisive. Specialiștii sunt de acord că misterul morții lui Jane Austen va rămâne probabil nerezolvat.

Cum i-a influențat boala opera

Ultimele romane ale lui Austen, precum "Persuasiune"și "Sanditon" (nefinalizat), reflectă tot mai clar teme legate de boală, fragilitate și reziliență. Tonul devine mai grav, iar personajele se confruntă cu limite fizice și emoționale, o schimbare pe care cercetătorii o pun în legătură cu propria suferință a autoarei.

Te-ar putea interesa si:

Ce este situs inversus, boala rară de care suferea Catherine O’Hara. Afecțiunea i-a fost...

Boala Alzheimer ar putea fi reversibilă, cu recuperare neurologică completă, potrivit unui studiu...

Ce este lepra, cum se transmite și cât de mare este, de fapt, pericolul. Două cazuri de lepră au...

• Etichete:
boala , jane austen