Calitatea aerului dintr-un birou poate avea un impact semnificativ asupra capacităţilor cognitive ale angajaţilor, inclusiv asupra puterii lor de concentrare, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Harvard din Statele Unite, informează AFP.
"Există multe cercetări despre expunerea la poluarea din aerul exterior, dar noi ne petrecem 90% din timp în interior", a declarat Jose Guillermo Cedeno Laurent, principalul autor al acestui studiu, care a fost publicat joi în revista ştiinţifică Environmental Research Letters, potrivit Agerpres.
Citește și: Facebook a lansat ochelarii inteligenți cu camere foto și microfoane. Ce funcții au și cât costă
El şi colegii săi au monitorizat 302 angajaţi din birouri aflate în şase ţări (China, India, Mexic, Thailanda, Statele Unite şi Marea Britanie) pentru o perioadă de un an. Experimentul s-a oprit în martie 2020, odată cu lockdown-urile impuse din cauza pandemiei de COVID-19.
Toţi participanţii aveau între 18 şi 65 de ani şi lucrau cel puţin trei ore într-un birou, unde aveau un post de lucru permanent.
Un senzor a fost plasat în fiecare birou pentru a măsura în timp real concentraţiile de particule fine mai mici de 2,5 micrometri (PM2,5), precum şi dioxidul de carbon, temperatura şi umiditatea.
Angajaţii au participat la teste cognitive în anumite momente programate în avans sau atunci când nivelurile de PM2,5 sau cele de CO2 scădeau sau depăşeau anumite praguri.
Unul dintre teste a cerut salariaţilor să identifice corect culoarea utilizată pentru a scrie un cuvânt care desemna o culoare diferită (de exemplu cuvântul "roşu" scris cu verde), iar un altul consta în adunări şi scăderi simple.
În general, în exterior, concentraţiile de CO2 oscilează în jurul valorii de 400 ppm (părţi per milion), iar pragul de 1.000 de ppm este adeseori considerat un nivel maxim pentru spaţiile închise.
În ceea ce priveşte nivelurile de PM2,5, acestea erau joi, de exemplu, de 13,8 micrograme per metru cub la Washington şi de 42 micrograme per metru cub la New Delhi, potrivit site-ului IQAir.
Citește și: Facebook anunță schimbări drastice. La ce metode va apela ca să depisteze imaginile trucate ”deepfake’
Rezultatele studiului au arătat că o creştere a PM2,5 cu 10 micrograme per metru cub duce la o scădere cu 1% a timpilor de răspuns la cele două teste şi cu peste 1% a exactităţii răspunsurilor.
Pentru CO2, o creştere cu 500 ppm (un nivel de variaţie nefiind neobişnuit, n.r.) a dus la o scădere cu 1% a timpilor de reacţie şi cu 2% a exactităţii răspunsurilor, în cazul ambelor teste.
Deşi cercetări precedente au arătat că expunerea prelungită la particule fine poate să afecteze sistemul nervos şi să provoace boli neurodegenerative, acesta este primul studiu care demonstrează un efect pe termen scurt, a explicat coordonatorul cercetării.
Care este soluţia? "Să deschideţi o fereastră" sau să instalaţi un sistem de filtrare adaptată, dacă aerul din exterior este poluat, a precizat Jose Guillermo Cedeno Laurent.
- Te-ar putea interesa si:
- De ce ar trebui să deschizi geamurile casei în fiecare zi, chiar și iarna. 7 motive pentru care...
- Cel puţin 238.000 de decese premature au fost înregistrate în 2020 din cauza poluării aerului...
- O companie spaniolă a reușit să obțină apă potabilă din aer. Cum funcționează dispozitivele care...
