Cea mai mare bacterie din lume, de 5.000 de ori mai mare decât una obișnuită, şi cu o structură mult mai complexă, a fost descoperită în Guadelupa, un grup de insule ce aparțin Franței, aflat în Mareea Caraibilor, potrivit unui studiu publicat în revista "Science", informează AFP și Agerpres.
"Thiomargarita magnifica" măsoară până la doi centimetri, seamănă cu o "geană" şi răstoarnă codurile microbiologiei, a declarat pentru AFP Olivier Gros, profesor de biologie la Université des Antilles şi coautor al studiului.
În laboratorul său, cercetătorul a prezentat cu mândrie o eprubetă cu mici filamente albe. În condiţiile în care dimensiunea medie a unei bacterii este de doi până la cinci micrometri, aceasta "se vede cu ochiul liber, o pot lua cu o pensetă", a explicat el.
În mangrovele din Guadelupa, cercetătorul a observat pentru prima dată bacteria în 2009. "La început am crezut că este orice altceva în afară de o bacterie, pentru că ceva de doi centimetri lungime nu poate fi o bacterie", a povestit acesta.
Citește și: O licoare de 1.000 de ani poate combate bacteriile rezistente la antibiotice. Ce ingrediente bizare are
Destul de curând însă, tehnicile de descriere celulară cu ajutorul microscopiei electronice au arătat că era într-adevăr vorba de un organism bacterian. Dar cu o astfel de dimensiune, explică profesorul Gros, "nu aveam nicio siguranţă că era vorba de o singură celulă" - o bacterie fiind un microorganism unicelular.
Cercetătorilor le-a fost greu să creadă că e vorba de o singură celulă
Imagine 3D a bacteriei gigant. / Foto: Profimedia
O bioloagă de la acelaşi laborator a dezvăluit că aceasta aparţine familiei Thiomargarita, un gen de bacterii despre care se ştia deja că utilizează sulfurile pentru a se dezvolta. Iar cercetările efectuate la Paris de o specialistă de la Centrul Naţional Francez de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) sugerează că aveam de-a face cu "o singură celulă", a explicat Gros.
Convinsă de descoperirea sa, echipa a încercat o primă publicare într-o revistă ştiinţifică, care a refuzat-o. "Ne-au răspuns: 'Este interesant, însă avem nevoie de mai multe informaţii pentru a vă crede', deoarece dovada nu era suficient de solidă din punct de vedere al imaginii", îşi aminteşte biologul.
Citește și: Vitamina care ajută pielea să se protejeze de bacterii. Ce au descoperit cercetătorii
Jean-Marie Volland, un tânăr cercetător post-doctoral la Université des Antilles a devenit primul autor al studiului publicat în revista "Science". După ce nu a reuşit să obţină un post de profesor-cercetător în Guadelupa, acesta a plecat în Statele Unite, unde a fost recrutat de University of California, Berkeley. Când s-a dus acolo, avea în minte să studieze "bacteria incredibilă" cu care era deja familiarizat.
"Ar fi ca şi cum ai întâlni un om la fel de înalt ca Muntele Everest", şi-a spus el. În toamna anului 2018, Volland a primit un prim pachet trimis de profesorul Gros la institutul de secvenţiere a genomului din cadrul Lawrence Berkeley National Laboratory, administrat de universitate.
Provocarea a fost, în esenţă, una de natură tehnică: să reuşească să redea o imagine a bacteriei ca întreg, graţie "analizelor microscopice tridimensionale, la o mărire mai mare".
Citește și: Peste 5000 de noi virusuri ARN descoperite în apa oceanelor
În laboratorul american, cercetătorul a avut acces la tehnici de ultimă generaţie, la care s-a adăugat un important sprijin financiar şi "accesul la cercetători experţi în secvenţierea genomului", recunoaşte omul de ştiinţă, care descrie această colaborare SUA-Guadelupa ca fiind o "poveste de succes".
Imaginile sale în 3D dovedesc în sfârşit că întregul filament este într-adevăr o singură celulă. Dincolo de "gigantismul" său, bacteria se dovedeşte, de asemenea,"mai complexă" decât "rudele" sale: o descoperire "total neaşteptată", care "dă peste cap cunoştinţele de microbiologie", mărturiseşte cercetătorul.
Foto: Profimedia
- Te-ar putea interesa si:
- O nouă planetă potenţial locuibilă a fost descoperită la 146 de ani-lumină distanţă
- Bacteriile din cavitatea orală, ajunse în intestin, ar putea avea un rol în dezvoltarea bolii...
- Oamenii de știință au descifrat modul în care celulele imunitare detectează bacteriile
