Șase fragmente osoase descoperite într-o peșteră din nordul Spaniei au dus la o descoperire importantă pentru înțelegerea istoriei umane. Cercetătorii au stabilit că acestea au aparținut unui bărbat de Neanderthal care a trăit în urmă cu aproximativ 46.000 de ani, cu doar câteva milenii înainte ca această specie umană să dispară. Ceea ce face descoperirea cu adevărat specială este starea excepțională de conservare a materialului genetic, care le-ar putea permite oamenilor de știință să afle informații noi despre populațiile de neanderthalieni din ultimele etape ale existenței lor.
Rămășițele au fost descoperite în peștera Abauntz, situată în regiunea Navarra, în apropierea Munților Pirinei, și au fost prezentate într-un anunț făcut pe 19 octombrie 2026 de Centrul Național de Cercetare a Evoluției Umane din Spania (CENIEH). Este pentru prima dată când cercetătorii identifică rămășițe umane aparținând unui neanderthalian pe teritoriul regiunii Navarra, ceea ce transformă situl arheologic într-un punct important pentru studiul preistoriei din Peninsula Iberică.
Reconstrucție om din Neanderthal / Foto: Profimedia
Șase fragmente osoase din mâna unui bărbat au supraviețuit timp de 46.000 de ani
La prima vedere, descoperirea poate părea modestă: doar șase fragmente osoase, fără un schelet complet și fără alte elemente care să permită reconstituirea înfățișării individului. Analizele efectuate de specialiști au arătat însă că oasele proveneau din mâna dreaptă a unui neanderthalian.
Trei dintre fragmente au fost identificate ca oase metacarpiene, care formează structura palmei, iar un altul provenea de la un deget. Celelalte două fragmente au fost recunoscute ca fiind umane în urma analizelor proteinelor conservate în materialul osos. Ulterior, cercetătorii au reușit să extragă ADN din rămășițe și să stabilească faptul că acestea au aparținut unui individ de sex masculin.
Pentru a determina vechimea oaselor, specialiștii au folosit datarea cu radiocarbon, aplicată direct fragmentelor descoperite. Rezultatele au indicat o vechime de aproximativ 46.000 de ani, scrie People. Această datare este importantă deoarece plasează individul într-o perioadă apropiată de ultimele milenii ale existenței neanderthalienilor.
ADN-ul conservat în oase ar putea oferi răspunsuri despre dispariția neanderthalienilor
Unul dintre cele mai valoroase aspecte ale descoperirii este materialul genetic recuperat din fragmentele osoase. ADN-ul antic este extrem de dificil de studiat, deoarece moleculele genetice se degradează treptat sub influența temperaturii, umidității și a proceselor chimice care au loc după moartea unui organism.
În cazul oaselor descoperite în peștera Abauntz, condițiile de conservare au fost suficient de favorabile pentru ca specialiștii să poată recupera informații genetice relevante. Analizele efectuate până acum au permis identificarea sexului individului, însă cercetătorii speră să obțină mult mai multe date.
Studiile genetice ulterioare ar putea contribui la înțelegerea relațiilor dintre diferitele populații de neanderthalieni care au trăit în vestul Pirineilor și a schimbărilor demografice prin care acestea au trecut înainte de dispariție. Neanderthalienii au populat Europa și anumite regiuni ale Asiei timp de sute de mii de ani, însă au dispărut ca populație distinctă în urmă cu aproximativ 40.000 de ani.
Cauzele dispariției lor rămân un subiect de cercetare. Printre ipotezele studiate se numără schimbările climatice, dimensiunile reduse ale populațiilor, interacțiunile cu oamenii moderni și asimilarea genetică a unor grupuri de neanderthalieni. Descoperirea din Spania nu oferă deocamdată un răspuns la această întrebare, dar poate aduce informații noi despre diversitatea genetică a populațiilor care au trăit aproape de sfârșitul acestei perioade.
În aceeași peșteră au fost descoperite unelte de piatră și oase de animale
Pe lângă fragmentele umane, arheologii au identificat în peștera Abauntz și alte vestigii care pot ajuta la reconstituirea modului de viață al neanderthalienilor. Printre acestea se numără unelte din piatră și rămășițe de animale, unele dintre ele prezentând urme de tăiere sau prelucrare. Aceste semne sugerează că animalele au fost tranșate și că unele dintre rămășițe ar putea proveni din activități legate de prepararea și consumul hranei.
Descoperirile le oferă cercetătorilor indicii despre felul în care era folosită peștera în urmă cu zeci de mii de ani.
Neanderthalienii erau capabili să confecționeze unelte, să vâneze animale și să se adapteze unor medii naturale foarte diferite. Studiile arheologice au demonstrat că aceștia aveau comportamente mult mai complexe decât sugerau reprezentările simpliste din trecut. Totuși, specialiștii trebuie să stabilească în continuare legătura exactă dintre fragmentele osoase umane și celelalte materiale descoperite în peșteră, înainte de a putea reconstitui cu mai multă precizie activitățile desfășurate în acel loc.
Regiunea Navarra, situată în nordul Spaniei, în apropierea graniței cu Franța, reprezintă un teritoriu important pentru cercetarea deplasărilor populațiilor preistorice între Peninsula Iberică și restul Europei. Cu toate acestea, până la identificarea celor șase fragmente din peștera Abauntz, cercetătorii nu aveau dovezi osteologice directe ale prezenței neanderthalienilor în această regiune. Noua descoperire schimbă această situație.
Rămășițele confirmă că un individ de Neanderthal a trăit în această parte a Peninsulei Iberice în urmă cu aproximativ 46.000 de ani, iar materialul genetic conservat poate ajuta la stabilirea legăturilor dintre populațiile din diferite zone ale Europei.
Săpăturile arheologice din peștera Abauntz nu s-au încheiat, iar specialiștii speră să identifice noi vestigii care să completeze informațiile obținute până acum. Descoperirea altor fragmente osoase ar putea permite o reconstituire mai detaliată a individului, în timp ce analiza uneltelor și a resturilor de animale poate oferi date suplimentare despre modul în care era utilizată peștera.
Deocamdată, cercetătorii nu pot spune cum a murit bărbatul sau în ce împrejurări au ajuns oasele mâinii sale în acel loc. Ceea ce știu cu certitudine este că fragmentele au supraviețuit timp de aproximativ 46.000 de ani și au păstrat suficient material genetic pentru a deschide o nouă direcție de cercetare.
Din doar șase bucăți de os, oamenii de știință au reușit să identifice un individ care a trăit într-o perioadă decisivă a preistoriei europene. Iar analizele viitoare ar putea aduce noi informații despre una dintre cele mai fascinante întrebări ale evoluției umane. Ce s-a întâmplat cu ultimii neanderthalieni?
- Te-ar putea interesa si:
- VIDEO DIGIPEDIA ȘTIINȚĂ – Emisiune integrală: 27.06.2025. Cât din omul de Neanderthal trăiește în...
- A fost descoperită o nouă specie de dinozaur care a trăit în Europa: "Pentru oameni ar fi fost mai...
- Mormântul lui Tutankhamon ar putea ascunde un secret vechi de peste 3.300 de ani. Descoperirea care...
