Variantele genetice care determină forma dinţilor – inclusiv o genă moştenită de la neanderthalieni – au fost identificate de o echipă internaţională de cercetători, condusă de University College London (UCL) din Marea Britanie.
Într-un nou articol, publicat recent în revista Current Biology, oamenii de ştiinţă au descoperit diferenţe substanţiale între dinţi, în funcţie de etnie, care s-ar putea datora în parte unei gene moştenite de la neanderthalieni, identificată în studiu numai la participanţii de origine europeană.
„Dinţii ne pot spune foarte multe despre evoluţia umană. Dinţii antici bine conservaţi sunt deosebit de importanţi pentru arheologi, pentru că aruncă o lumină asupra unor etape importante, cum ar fi momentul în care am trecut la mâncarea gătită şi dimensiunea dinţilor umani a început să scadă”, explică coautorul principal, dr. Kaustubh Adhikari de la departamentul UCL de genetică, evoluţie şi mediu şi The Open University, într-un comunicat, potrivit News.ro.
Se ştiu însă puţine despre baza genetică a variaţiei în cadrul populaţiei umane moderne privind dimensiunea şi forma dinţilor, parţial din cauza provocărilor legate de măsurarea dinţilor.
„Am identificat acum numeroase gene care au un impact asupra dezvoltării dinţilor umani, dintre care unele sunt responsabile pentru diferenţele dintre grupurile etnice”.
Studiul a utilizat date de la 882 de voluntari din Columbia, cu ascendenţă mixtă europeană, amerindiană şi africană, inclusiv măsurători ale coroanei dentare (dimensiunile părţii dintelui vizibile deasupra gingiilor), derivate din scanări 3D ale mulajelor dentare din ghips.
Cercetătorii au comparat aceste măsurători cu informaţiile genetice ale participanţilor în cadrul unui studiu de asociere la nivel de genom, utilizând o abordare de analiză numită multiomică, care reuneşte numeroase surse de date.
Echipa internaţională, condusă de cercetători de la UCL, Open University, Fudan University (China), Aix-Marseille University (Franţa) şi National University of La Plata (Argentina), a identificat 18 regiuni ale genomului care influenţează mărimea şi forma diferitelor grupuri de dinţi, dintre care 17 nu fuseseră asociate anterior cu dimensiunile dinţilor.
Una dintre asociaţiile noi se referă la o genă despre care se crede că a fost moştenită de la neanderthalieni ca urmare a încrucişării cu oamenii antici. Această variantă genetică, care contribuie la calea biologică de dezvoltare a dinţilor, a fost identificată numai la persoanele de origine europeană, iar purtătorii acestei variante au incisivi mai subţiri. În general, cei de origine europeană aveau dinţi mai mici.
Cercetătorii au găsit, de asemenea, asocieri cu dimensiunile dinţilor pe o genă, EDAR, despre care se ştia deja că influenţează forma incisivilor la persoanele din Asia de Est, în timp ce noul studiu a constatat că gena determină, de asemenea, lăţimea tuturor dinţilor.
„Unele dintre genele care contribuie la variaţia normală a dimensiunilor dinţilor în rândul persoanelor sănătoase pot contribui, de asemenea, la variaţia patogenă, cum ar fi dinţii care nu reuşesc să crească sau alte condiţii de sănătate dentară”, a precizat dr. Qing Li (Universitatea Fudan), unul dintre autori.
Cercetătorii speră că aceste descoperiri ar putea fi utile din punct de vedere medical, dacă persoanele cu anumite probleme dentare ar putea fi supuse unor teste genetice pentru a ajuta la diagnosticare sau dacă unele anomalii dentare ar putea fi tratate într-o zi cu terapii genice.
„Constatările noastre nu au clarificat dacă genele care identifică forma dinţilor au fost selectate în evoluţie datorită unor avantaje specifice pentru sănătatea dentară, astfel încât este posibil ca genele să fi fost selectate datorită influenţelor pe care le au în alte domenii, diferenţele de formă a dinţilor fiind un efect secundar”, adaugă profesorul Andrés Ruiz-Linares de la Universitatea Aix-Marseille.
Autorii studiului au constatat anterior că genele moştenite de la neanderthalieni pot contribui la o mai mare sensibilitate la durere şi au un impact asupra formei nasului uman.
- Te-ar putea interesa si:
- Mănânci semințele de floarea-soarelui cu tot cu coajă? Ce se poate întâmpla în organism
- De ce sângerările gingivale sunt mai periculoase decât crezi. Legătura surprinzătoare cu infarctul...
- De ce în unele cazuri infecţiile pulmonare revin chiar şi după luni de tratament? Concluziile celui...
