Persoanele expuse unor niveluri ridicate de poluare atmosferică cu particule PM2.5, dioxid de azot (NO2) şi carbon negru (funingine) înaintea pandemiei de COVID-19 au avut o reducere de 5-10% a răspunsului în anticorpi după ce s-au vaccinat anti-COVID, relevă un studiu efectuat de cercetători spanioli, relatează EFE.
Publicat miercuri de revista Environmental Health Perspective, studiul a fost condus de Institutul de Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal).
Cercetarea a stabilit o legătură între expunerea la contaminanţii atmosferici menţionaţi şi scăderea cu aproximativ 10% a răspunsului anticorpilor IgM şi IgG la persoanele care nu au avut o infecţie anterioară cu coronavirusul SARS-CoV-2.
O analiză precedentă a aceluiaşi institut a relevat şi o asociere între expunerea la poluanţii atmosferici înaintea pandemiei şi riscul de a suferi o formă gravă de COVID-19.
Conform cercetătorilor ISGlobal, explicaţia acestor legături ar consta în efectele poluării atmosferice asupra sistemului imunitar.
Cercetarea publicată miercuri a constat în analiza datelor a 927 de voluntari cu vârste cuprinse între 40 şi 65 de ani, care au răspuns unor chestionare şi au dat probe de sânge în vara anului 2020, imediat după primul lockdown, şi în primăvara lui 2021, după începerea campaniei de vaccinare anti-COVID.
Toţi voluntarii au fost vaccinaţi cu unul dintre serurile Pfizer, Moderna sau AstraZeneca. Apoi li s-au măsurat anticorpii IgM, IgG şi IgA, comparativ cu cinci antigeni virali, dintre care trei în proteina Spike conţinută în vaccin. Expunerea fiecărui participant la PM2.5, funingine, NO2 şi ozon a fost estimată în funcţie de domiciliul său înaintea pandemiei.
Rezultatele au arătat că, în cazul persoanelor care nu au fost infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2, expunerea pre-pandemică la PM2.5, funingine şi NO2 a fost asociată cu o scădere între 5% şi 10% a nivelului de anticorpi anti-Spike induşi de vaccin, scădere observată atât în cazul răspunsurilor timpurii (IgM), cât şi a celor tardive (IgG).
Vârful în anticorpi IgG după prima doză de vaccin a fost mai tardiv în cazul voluntarilor expuşi la o poluare atmosferică sporită, iar nivelurile reduse de IgG au persistat timp de mai multe luni după vaccinare, cu rezultate similare pentru toate cele trei seruri folosite.
"Poluarea atmosferică poate provoca o inflamaţie cronică, ce s-a asociat cu un efect negativ asupra eficacităţii vaccinurilor", afirmă Carlota Dobańo şi Cathryn Tonne, cercetătoare la ISGlobal. "Constatările noastre confirmă studii conform cărora contaminanţii organici persistenţi reduc răspunsul vaccinurilor în cazul copiilor", adaugă ele.
Faptul că infecţiile anterioare favorizează un răspuns mai bun la vaccin ar putea explica de ce efectul poluanţilor atmosferici a fost observat numai la persoanele care nu trecuseră prin infectarea cu SARS-CoV-2 la momentul efectuării studiului. Totuşi, efectul poluării asupra imunităţii hibride (infectare plus vaccinare) are nevoie de investigaţii suplimentare, menţionează echipa ISGlobal, arată Agerpres.
- Te-ar putea interesa si:
- Poluarea aerului, cea mai mare ameninţare externă la adresa sănătăţii publice globale
- Vaccinurile îmbunătățite anti-Covid previn infectările simptomatice cu noile variante ale virusului...
- Agenţia Europeană pentru Medicamente a aprobat vaccinarea anti-Covid-19 a copiilor de la șase luni...
