Uniunea Europeană are şanse mici să îşi atingă obiectivele privind reducerea poluării fonice în 2030, în condiţiile în care oraşele europene sunt prea zgomotoase, iar aerul pe care îl respiră locuitorii lor este încă prea poluat, chiar dacă s-au constatat unele îmbunătăţiri, avertizează Curtea de Conturi Europeană într-un raport publicat miercuri.
În 2021, în cadrul Pactului verde european, Uniunea Europeană şi-a fixat ca obiectiv reducerea cu 30% a ponderii persoanelor afectate cronic de zgomotul produs de mijloacele de transport în 2030. Potrivit auditorilor, în anii următori, UE şi statele sale membre vor trebui să îşi intensifice eforturile pentru a îndeplini standardele mai stricte care vor intra în vigoare.
Trei sferturi dintre cetăţenii UE locuiesc în zone urbane, fiind astfel deosebit de expuşi la poluarea atmosferică şi fonică.
Potrivit Agenţiei Europene de Mediu, în Europa, poluarea atmosferică cauzează cel puţin 250.000 de decese în fiecare an. La aceasta se adaugă expunerea pe termen lung la niveluri excesive de zgomot, care poate avea efecte adverse asupra sănătăţii, cum ar fi tulburări ale somnului, anxietate, tulburări cognitive şi probleme de sănătate mintală, ducând la alte 48.000 de cazuri de boli cardiace şi la 12.000 de decese premature înregistrate în Europa în fiecare an.
UE a introdus norme care să îi protejeze pe cei 450 de milioane de cetăţeni ai săi împotriva poluării atmosferice şi fonice. De asemenea, Comisia Europeană susţine că a mobilizat 46,4 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 şi 185,5 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027 în sprijinul obiectivelor pentru un aer curat.
"Am obţinut unele progrese în lupta împotriva poluării urbane. Ar fi însă o mare greşeală să ne culcăm pe lauri. UE şi statele sale membre trebuie să realizeze că obiectivele ambiţioase stabilite nu vor putea fi atinse fără eforturi suplimentare considerabile", a declarat Klaus-Heiner Lehne, membrul ECA responsabil de acest audit, citat în comunicat.
Auditorii recunosc că, în general, calitatea aerului s-a îmbunătăţit în UE. Ei avertizează însă că poluarea aerului - în special concentraţia de dioxid de azot (NO2) generată de autoturisme şi de camioane - rămâne o problemă majoră. În 2022, 10 state membre încă depăşeau limita actuală a UE impusă pentru dioxidul de azot (NO2). Standardele UE privind calitatea aerului vor deveni în curând mai stricte. Oraşele din UE vor trebui să îşi intensifice deci eforturile pentru a le respecta, mai ales dacă acestea se vor apropia şi mai mult de recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
De asemenea, zgomotul constituie cealaltă faţă a poluării urbane. Auditorii concluzionează că este practic imposibil să se evalueze progresele înregistrate în reducerea acestui tip de poluare în UE. În majoritatea statelor membre, monitorizarea zgomotului prezintă lacune şi întârzieri, motiv pentru care nu se poate stabili o tendinţă în acest domeniu. Datele disponibile sugerează că este puţin probabil ca obiectivul "zero poluare sonoră", care constă în reducerea cu 30% până în 2030 a numărului de persoane afectate de zgomotul produs de mijloacele de transport, să fie atins. Potrivit estimărilor, în cel mai bun caz, numărul va scădea cu 19 %, iar în cel mai rău caz, va creşte cu 3% până în 2030.
Totodată, auditorii recunosc că oraşelor le este foarte greu să combată în mod eficace poluarea aerului şi poluarea fonică. Motivele sunt variate: de la o proastă coordonare a acţiunilor autorităţilor până la eficacitatea îndoielnică a măsurilor, fără a mai aduce în discuţie şi rezistenţa la nivel local împotriva acestora. Un exemplu sunt zonele (sau "axele") verzi, unde pietonii şi bicicliştii au prioritate faţă de maşini. Auditorii au constatat că ele aduc beneficii localnicilor, dar că, pe străzile învecinate, calitatea aerului s-a deteriorat, iar nivelurile de zgomot au crescut. Zonele cu emisii scăzute - care contribuie la reducerea poluării atmosferice şi fonice - au devenit şi ele un subiect tot mai sensibil. De exemplu, în încercarea de a introduce astfel de zone în Barcelona şi în Cracovia, autorităţile s-au lovit de obstacole juridice pe motivul că aceste zone ar fi discriminatorii şi ar îngrădi libera circulaţie. Prin urmare, fie s-a redus nivelul de exigenţă a acestei măsuri, fie măsura a fost amânată.
Auditorii au observat şi că procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor pe care Comisia Europeană este abilitată să o pună în aplicare constituie un proces îndelungat şi nu întotdeauna eficace în a convinge oraşele auditate să respecte normele UE privind poluarea atmosferică şi fonică, transmite Agerpres.
- Te-ar putea interesa si:
- Poluarea aerului poate contribui în mod direct la apariţia unei boli grave. Cei care au suferit un...
- Poluarea aerului, cea mai mare ameninţare externă la adresa sănătăţii publice globale
- Poluarea atmosferică scade eficacitatea vaccinurilor anti-COVID
