Gheţarii şi calotele glaciare din două arhipelaguri din regiunea arctică a Rusiei pierd o cantitate de apă topită care ar putea umple aproape cinci milioane de piscine olimpice în fiecare an, conform constatărilor unui studiu publicat în această săptămână, relatează Science Daily, citată de Agepres.
Datele din satelit sugerează că întreaga cantitate de gheaţă pierdută între anii 2010 şi 2018 ar putea scufunda o suprafaţă de dimensiunea Ţărilor de Jos sub 7 metri de apă.
Potrivit cercetătorilor, încălzirea Oceanului Arctic pare să joace un rol deosebit de important în accelerarea pierderii de gheaţă din două mari grupuri de insule care se învecinează cu Marea Kara, la nord de Siberia.
O echipă de specialişti de la Universitatea din Edinburgh a cartografiat datele colectate cu ajutorul satelitului ştiinţific CryoSat-2 al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) pentru a monitoriza modificările la nivelul înălţimii şi masei suprafeţei calotelor glaciare şi a gheţarilor, transmite Agerpres.
Compararea acestora cu datele climatice din aceeaşi perioadă a relevat o asociere clară între creşterea temperaturii atmosferice şi a oceanului şi un nivel mai ridicat de pierdere a gheţii din două arhipelaguri.
Analiza echipei a condus la concluzia că arhipelagurile Novaya Zemlya şi Severnaya Zemlya - care acoperă împreună o suprafaţă de aproximativ 50.000 de mile pătrate (129.499 kilometri pătraţi) - au pierdut 11,4 miliarde de tone de gheaţă în fiecare an între 2010 şi 2018.
Subţierea gheţii a avut deja un impact major asupra stabilităţii unora dintre gheţarii şi calotele glaciare din regiune, ceea ce ar putea creşte în continuare pierderile straturilor de apă îngheţată în viitor, a atras atenţia echipa de oameni de ştiinţă. Comparativ cu dimensiunea relativ mică a gheţarilor, calotele glaciare sunt porţiuni mari de gheaţă, de câteva sute de metri grosime, care acoperă suprafeţe de până la aproximativ 8.000 de mile pătrate (20.719 kilometri pătraţi) în această regiune. Unele dintre acestea stochează gheaţă cu o vechime de până la 12.000 de ani, care oferă oamenilor de ştiinţă date valoroase pe termen lung cu privire la climatul arctic.
Rezultatele cercetării se adaugă altor studii care sugerează că, în Oceanul Arctic, condiţiile încep să devină similare cu cele din Atlanticul de Nord, care este mult mai cald.
Studiul ar putea contribui la estimarea viitoarelor pierderi de gheaţă din regiuni care afectate de modele similare de schimbare a temperaturii atmosferice şi oceanice, dar şi la îmbunătăţirea previziunilor cu privire la nivel apelor la nivel mondial, au indicat autorii lucrării.
Cercetarea, publicată în Journal of Geophysical Research: Earth Surface, a fost realizată cu sprijinul ESA.
„Arctica rusă este în mare măsură inaccesibilă, însă datele obținute cu ajutorul sateliților ne-au permis să monitorizăm modificările calotelor de gheaţă şi ale gheţarilor. Aşa cum s-a putut observa şi în alte locuri din lume, pierderile de gheaţă din regiune se accelerează. Pe măsură ce clima continuă să se încălzească, pierderile semnificative de gheaţă din Arctica rusă vor avea un impact clar asupra creşterii nivelului mărilor”, a declarat autorul principal al studiului, doctor Paul Tepes de la Facultatea de Geoştiinţe a Universităţii din Edinburgh.
- Te-ar putea interesa si:
- Oceanele lumii au înregistrat cea mai caldă lună iunie din istorie. Fenomenul El Nino și încălzirea...
- 2025 a fost al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată în lume, conform specialiștilor
- Anul 2026 ar putea fi cu peste 1,4 grade Celsius mai cald comparativ cu perioada 1850-1900...
