Temperaturile scăzute și condițiile climatice neobișnuite ale unei țări europene ținuseră țânțarii la distanță timp de secole. Însă o descoperire făcută în octombrie 2025 a schimbat situația. Trei țânțari au fost identificați pe insulă, pentru prima dată în mediul natural. Specialiștii atrag atenția că apariția lor ar putea fi un semnal al schimbărilor prin care trece clima planetei.
Este vorba despre Islanda, care până recent cu nu s-a confruntat cu problema țânțarilor. Descoperirea a fost făcută de Bjorn Hjaltason, un pasionat de insecte, care a observat un exemplar neobișnuit în timp ce folosea o metodă de atragere a insectelor cu ajutorul vinului. Ulterior, a identificat încă două exemplare.
Ceea ce părea inițial o observație izolată a fost confirmat de Institutul de Științe Naturale din Islanda, scrie publicația Popular Mechanics. Cele trei insecte aparțin speciei Culiseta annulata, un țânțar adaptat la temperaturi scăzute, capabil să supraviețuiască iernii în spații adăpostite.
Cum au fost descoperiți primii țânțari în Islanda
Totul a început în seara zilei de 16 octombrie 2025, când Bjorn Hjaltason a observat o insectă neobișnuită prinsă de o panglică îmbibată în vin roșu, folosită pentru atragerea insectelor. "La lăsarea serii, am observat o insectă ciudată pe o panglică cu vin roșu. Am bănuit imediat despre ce era vorba și am colectat rapid insecta. Era o femelă", a povestit el.
În zilele următoare, bărbatul a descoperit încă două exemplare, astfel că au fost identificate în total două femele și un mascul. Descoperirea a fost anunțată într-un grup de Facebook dedicat insectelor din Islanda și ulterior confirmată de specialiști.
De-a lungul timpului, țânțari ajunseseră accidental pe insulă la bordul avioanelor, însă nu fuseseră identificați până atunci în mediul natural.
O posibilă explicație pentru apariția celor trei insecte este transportul internațional de mărfuri. Țânțarii ar fi putut ajunge în Islanda odată cu încărcăturile aduse din alte regiuni.
De ce nu existau țânțari în Islanda
Deși este situată în apropierea Cercului Polar Arctic, Islanda nu este singura regiune nordică în care temperaturile coboară mult sub zero grade. Țânțarii trăiesc inclusiv în Groenlanda și în alte zone arctice, unde unele specii au dezvoltat mecanisme de supraviețuire la frig.
Particularitatea Islandei este legată de variațiile frecvente ale temperaturii. Iernile pot alterna între perioade de îngheț și episoade de încălzire, iar aceste fluctuații pot întrerupe ciclul de dezvoltare al țânțarilor. Atunci când temperaturile cresc temporar, insectele pot ieși din starea de repaus sau își pot relua dezvoltarea, fără ca vremea să rămână suficient de caldă pentru a-și încheia ciclul de viață.
În Groenlanda, de exemplu, specia Aedes nigripes poate supraviețui sub gheață în stadiul de pupă, adaptându-se unor ierni lungi și relativ stabile.
Specia descoperită în Islanda, Culiseta annulata, are însă un avantaj important. Poate ierna în spații create de oameni, precum subsoluri, magazii sau alte construcții protejate de temperaturile extreme. Această capacitate ar putea facilita supraviețuirea insectelor chiar și într-un climat dificil.
Schimbările climatice ar putea favoriza răspândirea țânțarilor
Descoperirea vine într-un moment în care Islanda înregistrează episoade de căldură neobișnuite. În mai 2025, țara a traversat o perioadă cu temperaturi record. La aeroportul din Egilsstaoir, termometrele au indicat aproximativ 26,6 grade Celsius, în timp ce în alte regiuni temperaturile au depășit cu circa 10 grade valorile obișnuite pentru acea perioadă.
Pe măsură ce clima se încălzește, zonele care în trecut erau prea reci pentru anumite insecte pot deveni mai favorabile supraviețuirii și reproducerii acestora. Țânțarii sunt deosebit de sensibili la temperatură. Când aceasta scade sub aproximativ 10 grade Celsius, activitatea multor specii încetinește, ceea ce poate afecta hrănirea și reproducerea. Creșterea temperaturilor poate modifica limitele geografice în care insectele reușesc să trăiască.
Dacă ai impresia că o înțepătură de țânțar te mănâncă și mai tare după ce te-ai scărpinat, nu este doar o senzație. / Foto: Profimedia
Ar putea apărea și țânțari care transmit boli periculoase?
Țânțarii reprezintă una dintre cele mai importante amenințări pentru sănătatea publică la nivel mondial, deoarece anumite specii pot transmite boli precum malaria, febra dengue și febra galbenă. La nivel global, bolile transmise de țânțari provoacă sute de mii de decese anual, malaria fiind responsabilă pentru cea mai mare parte a acestora.
Vestea bună este că specia descoperită în Islanda, Culiseta annulata, nu este cunoscută drept un vector important al bolilor tropicale care afectează oamenii. Prezența sa nu înseamnă că malaria sau dengue au ajuns pe insulă.
Îngrijorările specialiștilor sunt însă legate de tendința mai largă de extindere a unor specii de țânțari. În Regatul Unit, de exemplu, au fost semnalate ouă ale țânțarului Aedes aegypti, precum și exemplare adulte de Aedes albopictus, cunoscut drept țânțarul-tigru asiatic.
Ambele specii pot transmite anumite virusuri în condiții favorabile, iar monitorizarea lor este importantă pentru prevenirea unor eventuale focare.
Odată cu identificarea celor trei exemplare în Islanda, Antarctica rămâne singura mare întindere continentală de uscat unde țânțarii nu sunt prezenți în mod natural. Climatul extrem, temperaturile foarte scăzute și condițiile dificile pentru reproducere fac ca acest continent să fie în continuare neprielnic acestor insecte.
- Te-ar putea interesa si:
- De ce unii oameni sunt „magnet” pentru ţânţari, în timp ce alţii par să fie ocoliţi de aceste...
- De ce e mai rău dacă te scarpini după o înțepătură de țânțar. Ce au descoperit cercetătorii
- Ţânţarii pot învăţa să-şi depăşească aversiunea faţă de un repelent. Descoperirea neașteptată a...
