Dacă ai impresia că o înțepătură de țânțar te mănâncă și mai tare după ce te-ai scărpinat, nu este doar o senzație. Cercetătorii au descoperit că scărpinatul declanșează un mecanism al sistemului imunitar care amplifică inflamația și prelungește mâncărimea.
Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Pittsburgh arată că gestul reflex de a te scărpina oferă doar o ușurare de moment, dar întreține un cerc vicios. Cu cât te scarpini mai mult, cu atât pielea se inflamează și senzația de mâncărime persistă mai mult.
De ce scărpinatul agravează mâncărimea cauzată de ciupiturile de insecte
Pentru a înțelege mecanismul, oamenii de știință au provocat o reacție alergică la șoareci, asemănătoare dermatitei de contact sau reacției provocate de iedera otrăvitoare, nichel ori anumite ingrediente din produsele cosmetice.
O parte dintre animale au fost lăsate să se scarpine liber, în timp ce altora li s-a împiedicat acest lucru cu un guler de protecție, similar celor purtate de animalele de companie după operații.
Rezultatele au fost clare. Șoarecii care s-au scărpinat au prezentat o inflamație mai puternică și mai persistentă.
Explicația ține de activarea mastocitelor, celule ale sistemului imunitar care funcționează ca un adevărat sistem de alarmă al organismului. Atunci când sunt stimulate prin scărpinare, acestea eliberează histamină și alte substanțe inflamatorii, responsabile pentru senzația de mâncărime, scrie Fox News, care citează studiul din revista Science.
În plus, scărpinatul determină eliberarea unei molecule numite substanța P, care activează și mai multe mastocite, alimentând astfel cercul vicios dintre mâncărime și scărpinat.
Ciupitură de țânțar / Foto: Shutterstock
Totuși, de ce ne face bine să ne scărpinăm?
Deși agravează inflamația, scărpinatul produce o senzație de satisfacție. Cercetătorii spun că acest comportament s-a păstrat de-a lungul evoluției pentru că are și un avantaj. Într-un al doilea experiment, oamenii de știință au observat că scărpinatul reduce cantitatea de Staphylococcus aureus, una dintre bacteriile cel mai frecvent implicate în infecțiile pielii.
„La început, rezultatele păreau paradoxale. Dacă scărpinatul ne face rău, de ce este atât de plăcut? Faptul că acest comportament s-a păstrat în evoluție sugerează că oferă și un beneficiu. Studiul nostru arată că poate contribui la protecția împotriva infecțiilor bacteriene ale pielii”, a explicat profesorul Daniel H. Kaplan, coordonatorul cercetării.
Totuși, specialistul avertizează că, în cazul mâncărimilor persistente, cum sunt cele provocate de eczeme sau dermatite, efectele negative depășesc cu mult acest posibil beneficiu.
Ce poți face în loc să te scarpini
Potrivit Academiei Americane de Dermatologie, pentru calmarea mâncărimii sunt recomandate: aplicarea unei comprese reci pe zona afectată; folosirea unei creme cu hidrocortizon 1%; evitarea scărpinatului, pentru a nu prelungi inflamația și a reduce riscul de infecție.
Concluzia cercetătorilor este simplă: deși scărpinatul oferă o senzație imediată de ușurare, declanșează reacții ale sistemului imunitar care fac ca mâncărimea să dureze mai mult și să fie mai intensă. În cazul unei banale înțepături de țânțar, câteva minute de răbdare pot fi mai eficiente decât câteva secunde de scărpinat.
- Te-ar putea interesa si:
- De ce unii oameni sunt „magnet” pentru ţânţari, în timp ce alţii par să fie ocoliţi de aceste...
- Ţânţarii pot învăţa să-şi depăşească aversiunea faţă de un repelent. Descoperirea neașteptată a...
- Ce se întâmplă în corpul tău când faci exerciții fizice. Alergarea de dimineață și "trasul de...
