Un grup de proteine din sistemul imunitar capabile să distrugă bacteriile ar putea constitui cheia pentru dezvoltarea unor medicamente mai eficiente în vederea eliminării anumitor boli infecţioase, a descoperit o echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Naţională din Australia (ANU), informează agenţia Xinhu, potrivit Agerpres.
Cercetătorii de la ANU au demonstrat, într-un studiu publicat recent, capacitatea proteinelor de legare a guanilatului (GBP) de a se fixa în mod direct pe anumite tipuri de bacterii şi de a le distruge.
Oamenii de ştiinţă sunt optimişti că aceste proteine ar putea fi utilizate pentru a dezvolta noi medicamente sau, în combinaţie cu antibiotice existente, pentru a trata anumite boli infecţioase, inclusiv meningita, pneumonia şi sepsisul.
Feng Shouya, autoare principală a studiului, a declarat că GBP funcţionează prin "spargerea" bacteriilor şi distrugerea lor, aşa cum un topor despică un lemn în două.
"Sistemul nostru imunitar este dotat cu arme care pot distruge germenii. Atunci când corpi străini, cum ar fi bacteriile, pătrund în corpul nostru, sistemul imunitar declanşează un răspuns defensiv", a explicat ea într-un comunicat de presă.
"Noi credem că putem extrage şi valorifica puterea acestor proteine ale sistemului imunitar, cunoscute sub numele de GBP1, şi să le folosim pentru a trata o serie de boli infecţioase, fără a afecta negativ celulele organismului nostru", a adăugat cercetătoarea.
Studiul atrage atenţia asupra ameninţării reprezentate de microbii cauzatori de boală care se adaptează continuu.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), rezistenţa la antimicrobiene este una dintre cele mai presante probleme la adresa sănătăţii la nivel mondial.
Bolile cauzate de bacterii rezistente la medicamente cauzează în prezent aproximativ 700.000 de decese în fiecare an - o cifră care se preconizează că va creşte ajungând la 10 milioane până în 2050.
Cercetătorii ANU au precizat că "scopul final" al studiului este utilizarea acestor proteine eliminarea în totalitate a meningitei, pneumoniei şi sepsisului.
- Te-ar putea interesa si:
- De ce durau epidemiile de ciumă atât de mult? Microbi din trecut, examinaţi de oamenii de ştiinţă...
- A urmat dieta carnivoră și a ajuns de urgență la spital: „M-am trezit într-o zi și urinam sânge”
- Oamenii de ştiinţă au dezvoltat un sistem de secvenţiere a ADN-ului pentru a combate...
