Descarcă aplicația DIGI TV
Background,Images,Of,Space,,Stars,And,Planets

A fost descoperită o „galaxie monstru” care datează din tinereţea Universului

Galaxie, Spațiu, Univers. Foot: Shutterstock

Universul era încă tânăr, dar, cu toate acestea, impunătoarea galaxie spirală J0107a s-a format atunci având o structură şi fluxuri de gaze remarcabile pentru acea epocă îndepărtată, marcată de o explozie de naşteri de stele, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Nature.

Observată când Universul avea doar 2,6 miliarde de ani, o cincime din vârsta sa actuală, J0107a este "o galaxie monstru", după cum a descris-o principalul autor al studiului, Shuo Huang, într-un comunicat de presă publicat de Observatorul Naţional de Astronomie (NAO) din Japonia şi de Universitatea din Nagoya.

Masa ei este de 10 ori mai mare decât cea a galaxiei noastre, Calea Lactee, care este considerată deja o galaxie "grea" din acest punct de vedere. Ca şi Calea Lactee, ea este o galaxie spirală barată. Cu alte cuvinte, are forma unui disc al cărui centru este traversat de o bară de gaz şi de stele, echipată cu braţe curbate.

Problema este că astfel de bare "nu ar fi trebuit să apară în Universul tânăr", pentru că este vorba despre "sisteme foarte evoluate, bine organizate, care au nevoie de timp pentru a se forma", a remarcat într-un articol ce însoţeşte studiul Deanne Fisher, profesoară de astronomie la Universitatea de Tehnologie Swinburne din Australia, transmite AFP, citată de Agerpres.

O altă singularitate a galaxiei J0107a: procentul de gaz conţinut în bara sa este foarte ridicat, de ordinul a 50%, comparativ cu 10% pentru galaxiile barate mai moderne. O parte din acel roi de gaz cosmic se scurge spre centrul structurii, unde alimentează o formaţiune de stele într-un ritm colosal, de 300% mai mare decât cel din Calea Lactee.

Numai în bara sa, J0107a a creat echivalentul a 500 de sori pe an. Carburantul gazos care permite această creare este responsabil probabil, potrivit studiului, şi pentru activitatea miezului său, a cărui luminozitate a fost măsurată şi echivalată cu 700 de miliarde de sori.

Această activitate intensă nu reprezintă o surpriză în sine, întrucât "majoritatea stelelor s-au format în acea epocă furtunoasă, bogată în gaze", a remarcat Deanne Fisher.

Profesoara reaminteşte că de-a lungul întregului secol trecut, astronomii au elaborat o cosmologie în care galaxii ce erau iniţial "foarte turbulente" se linişteau apoi treptat, în decurs de câteva miliarde de ani, şi adoptau forme adeseori foarte organizate, precum Calea Lactee.

Singular organizate

După telescopul Hubble, lansarea telescopului spaţial James Webb, operaţional din 2022, a revoluţionat această viziune. În primul rând, prin detectarea unui exces de galaxii faţă de previziunile modelelor computerizate. Cu structuri care sunt mult mai luminoase şi care s-ar fi putut forma mai devreme decât se preconiza.

Mai ales, acolo unde Hubble distingea în esenţă forme neregulate, succesorul său vede obiecte cosmice organizate în mod singular.

Echipa de astronomi de la instituţii japoneze, condusă de Shuo Huang, şi-a finalizat observaţiile cu ajutorul radiotelescopului gigant ALMA din deşertul Atacama din Chile.

Radiotelescopul ALMA a făcut posibilă examinarea distribuţiei şi dinamicii gazelor formate din molecule în acţiune. Un nor gigantic, cu un diametru de 120.000 de ani-lumină, mai mare decât cel al Căii Lactee, înconjoară şi alimentează creşterea galaxiei J0107a.

Astronomii presupun că acesta "provine dintr-un rezervor mare de gaz care cade spre galaxie din reţeaua cosmică", a declarat Shuo Huang. Ideea este că din această reţea cosmică - o reţea de materie care traversează spaţiul intergalactic - fluxuri de gaz irigă galaxiile în devenire.

În galaxiile cu bară, reţeaua cosmică ar distribui acest gaz în aşa fel încât "să creeze structuri stelare de zece până la sute de ori mai repede decât se întâmplă în galaxiile din apropiere şi în Calea Lactee", potrivit lui Deanne Fisher.

Fenomenul descris mai sus deschide posibilitatea ca această evoluţie "să fi avut loc mult mai devreme în istoria Universului decât se credea anterior", a scris aceeaşi profesoară de astronomie.

Cu toate acestea, ea adaugă un avertisment acestui studiu, observând că cercetarea s-a concentrat pe o singură galaxie. Acest lucru face "imposibilă" generalizarea în acest stadiu a concluziilor formulate de echipa japoneză. Soluţia constă în "mai multe observaţii" pentru "stabilirea unei viziuni corecte asupra evoluţiei cosmice", a adăugat Deanne Fisher.

Te-ar putea interesa si:
Un obiect ceresc nou descoperit ar putea dezvălui secretele materiei întunecate, una dintre cele...
Ce a fost înainte de Big Bang? Noile teorii despre începutul și sfârșitul Universului ar putea...
O planetă solitară cu un apetit feroce, în spaţiul interstelar. Înghite până la 6 miliarde de tone...
Descarcă aplicația DIGI TV

Programul Zilei

Vineri29.05
Sâmbătă30.05
Duminică31.05
Luni01.06
Marți02.06
Miercuri03.06
Joi04.06
06:00 Genialitatea unei vieti moderne
06:55 Tragedia navetei Columbia
08:00 Minunile naturii
08:55 O noua perspectiva
09:45 Trenurile de lux ale Marii Britanii
10:35 Biografia unei legende: Churchill
11:25 Apocalipsa dinozaurilor
12:18 Digi Portret - Mihaela Glavan
12:30 Viata pe Marte
13:30 Ceea ce nu intelegem despre vreme
14:30 Genialitatea unei vieti moderne
15:25 Creierul tau
16:19 Digi Portret - Ionut Budisteanu
16:26 Filler Digipedia Special Tg. Jiu 2
16:30 Minunile naturii
17:21 FILLER DIGIPEDIA SF VS REALITATE
17:25 O noua perspectiva
18:15 Reginele Egiptului Antic
19:10 Biografia unei legende: Churchill
20:00 Jurnalul de Stiinte
20:10 Forta naturii
21:00 DIGIPEDIA
21:30 Antarctica dezvaluita
21:54 Portrete noi
22:00 Cu ochii pe Univers
22:55 Hemingway
23:50 Misterul bolilor psihice
00:45 Vacanta raw
01:10 Film de calatorie
01:25 Ceea ce nu intelegem despre vreme
02:20 Cum sa traiesti peste 100 de ani
03:15 Arome din Nordul Italiei
04:10 Secretele omenirii
05:05 Hemingway
06:00 Genialitatea unei vieti moderne
06:55 Creierul tau
07:50 Minunile naturii
08:41 FILLER DIGIPEDIA SF VS REALITATE
08:45 O noua perspectiva
09:35 Reginele Egiptului Antic
10:30 Biografia unei legende: Churchill
11:20 Jurnalul de Stiinte
11:31 FILLER DIGIPEDIA SF VS REALITATE
11:35 DIGIPEDIA
12:02 VOCILE OPEREI
12:30 O noua perspectiva navala
13:24 Portrete noi
13:30 Ceea ce nu intelegem despre vreme
14:30 Genialitatea unei vieti moderne
15:25 Creierul tau
16:20 Portrete noi
16:27 FILLER DIGIPEDIA SF VS REALITATE
16:30 Minunile naturii
17:25 O noua perspectiva
18:15 Reginele Egiptului Antic
19:10 Biografia unei legende: Churchill
20:00 Cum sa traiesti peste 100 de ani
20:51 Portrete noi
21:00 Arome din Nordul Italiei
21:53 Portrete noi
22:00 Secretele omenirii
22:55 Hemingway
23:50 Misterul bolilor psihice
00:45 Vacanta raw
01:10 Film de calatorie
01:25 Urme din trecut
02:20 Cum sa traiesti peste 100 de ani
03:15 Cronicile unui imperiu
04:10 Cezar
05:05 Arome din Antilele Mici
06:00 Genialitatea unei vieti moderne
06:55 Creierul tau
07:50 Minunile naturii
08:45 O noua perspectiva
09:35 O noua perspectiva navala
10:30 Biografia unei legende: Churchill
11:20 Reginele Egiptului Antic
12:15 Film de calatorie
12:30 De la zero la infinit
13:24 Digi Portret - Constantin Dumitriu
13:30 Urme din trecut
14:24 Digi Portret - Wargha Enayati
14:30 Marele James Webb
15:25 Despre boomul tehnologic al Chinei
16:19 Portrete noi
16:26 Filler Digipedia Specia
16:30 Amerigo Vespucci
17:21 Filler Digipedia Specia
17:25 Proiectul Artemis
18:15 Reginele Egiptului Antic
19:10 Biografia unei legende: Churchill
20:00 Cum sa traiesti peste 100 de ani
20:52 Digiportret - Mihail Cosuletu
21:00 Cronicile unui imperiu
21:53 Digi Portret - Razvan Suma
22:00 Cezar
22:55 Arome din Antilele Mici
23:50 Eternul Pompei
00:00 Amprenta umana
01:00 Provence 1944: Operatiunea Dragonul
01:28 Digi Portret - Dan Dinu
01:35 Megainginerii: Canale
02:30 Cele mai periculoase sosele
03:15 Solutii pentru clima viitorului
04:10 Secretele omenirii
05:05 Masinaria de razboi
06:00 Marele James Webb
06:55 Despre boomul tehnologic al Chinei
07:50 Amerigo Vespucci
08:41 Filler Digipedia Specia
08:45 Proiectul Artemis
09:30 De la zero la infinit
10:25 Biografia unei legende: Churchill
11:15 Reginele Egiptului Antic
12:10 100 baloane pentru Romania
12:45 Atelierul pentru avioane
13:45 Megainginerii: Canale
14:40 Anotimpuri japoneze
15:40 Lumea vazuta de sus
16:05 Lumea vazuta de sus
16:30 Cum au reparat asta?
17:14 Digi Portret - Justin Ionescu
17:20 Luptatorii aerului
18:05 O noua perspectiva
18:53 Digi portret: ANDREEA BORTUN
19:00 Argentina vazuta de sus
19:45 Film de calatorie
20:00 Cele mai periculoase sosele
20:45 Film de calatorie
21:00 Solutii pentru clima viitorului
22:00 Secretele omenirii
22:53 Digi Portret - Stefan Caltia
23:00 Masinaria de razboi
23:52 Digi Portret - Dan Dinu
00:00 Amprenta umana
01:00 Provence 1944: Operatiunea Dragonul
01:40 Megainginerii: Diguri
02:35 Cele mai periculoase sosele
03:20 Revolutia A.I.
04:15 Concorde: povestea nestiuta
05:05 Masinaria de razboi
06:00 Anotimpuri japoneze
06:50 Lumea vazuta de sus
07:15 Lumea vazuta de sus
07:40 Cum au reparat asta?
08:25 Luptatorii aerului
09:10 O noua perspectiva
10:00 Argentina vazuta de sus
10:45 Atelierul pentru avioane
11:35 Arhitectura antica
12:28 Film de calatorie
12:45 Atelierul pentru avioane
13:45 Megainginerii: Diguri
14:40 Anotimpuri japoneze
15:40 Lumea vazuta de sus
16:05 Lumea vazuta de sus
16:30 Cum au reparat asta?
17:14 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
17:20 Luptatorii aerului
18:05 O noua perspectiva
18:52 Digi Portret - Alexandru Ciubotariu
19:00 Argentina vazuta de sus
19:45 Film de calatorie
20:00 Cele mai periculoase sosele
20:45 Film de calatorie
21:00 Revolutia A.I.
22:00 Concorde: povestea nestiuta
23:00 Masinaria de razboi
00:00 Amprenta umana
01:00 Provence 1944: Operatiunea Dragonul
01:28 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
01:35 Megainginerii: Tuneluri
02:30 Cele mai periculoase sosele
03:15 Marele Canion
04:10 Secretele omenirii
05:05 Masinaria de razboi
06:00 Anotimpuri japoneze
06:50 Lumea vazuta de sus
07:15 Lumea vazuta de sus
07:40 Cum au reparat asta?
08:25 Luptatorii aerului
09:10 O noua perspectiva
10:00 Argentina vazuta de sus
10:45 Atelierul pentru avioane
11:35 Arhitectura antica
12:28 Film de calatorie
12:45 Atelierul pentru avioane
13:45 Megainginerii: Tuneluri
14:40 Anotimpuri japoneze
15:40 Lumea vazuta de sus
16:05 Lumea vazuta de sus
16:30 Cum au reparat asta?
17:20 Luptatorii aerului
18:05 O noua perspectiva
19:00 Argentina vazuta de sus
19:45 Film de calatorie
20:00 Cele mai periculoase sosele
20:45 Film de calatorie
21:00 Marele Canion
21:54 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
22:00 Secretele omenirii
23:00 Masinaria de razboi
00:00 Ce stim despre SS
01:00 VOCILE OPEREI
01:40 Megainginerii: Trenuri
02:35 Cele mai periculoase sosele
03:20 Descoperiri
04:15 Concorde: povestea nestiuta
05:05 Masinaria de razboi
06:00 Anotimpuri japoneze
06:55 Lumea vazuta de sus
07:20 Lumea vazuta de sus
07:45 Cum au reparat asta?
08:30 Luptatorii aerului
09:15 O noua perspectiva
10:05 Argentina vazuta de sus
10:50 Atelierul pentru avioane
11:40 Arhitectura antica
12:31 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
12:38 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
12:45 Atelierul pentru avioane
13:33 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
13:45 Megainginerii: Trenuri
14:40 Anotimpuri japoneze
15:32 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
15:40 Lumea vazuta de sus
16:05 Lumea vazuta de sus
16:30 Cum au reparat asta?
17:20 Luptatorii aerului
18:05 O noua perspectiva
18:52 Digi Portret - Teodor Ilincai TENOR
19:00 Italia vazuta de sus
19:45 Film de calatorie
20:00 Cele mai periculoase sosele
20:45 Film de calatorie
21:00 Descoperiri
22:00 Concorde: povestea nestiuta
23:00 Masinaria de razboi
00:00 Amprenta umana
01:05 Atelierul pentru avioane
01:55 Megainginerii: Poduri record
02:50 Cele mai periculoase sosele
03:35 Film de calatorie
03:50 Film de calatorie
04:06 decembrie
04:10 Om versus animal
05:05 Renasterea in arta

Partenerii noștri

Image of earth on the space

Un fenomen fără precedent se petrece pe Pământ. Oamenii de știință spun că nu s-a mai întâmplat de 3,6 milioane de ani

Pământul se rotește din ce în ce mai încet, iar cauza este legată direct de schimbările climatice...