Universul era încă tânăr, dar, cu toate acestea, impunătoarea galaxie spirală J0107a s-a format atunci având o structură şi fluxuri de gaze remarcabile pentru acea epocă îndepărtată, marcată de o explozie de naşteri de stele, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Nature.
Observată când Universul avea doar 2,6 miliarde de ani, o cincime din vârsta sa actuală, J0107a este "o galaxie monstru", după cum a descris-o principalul autor al studiului, Shuo Huang, într-un comunicat de presă publicat de Observatorul Naţional de Astronomie (NAO) din Japonia şi de Universitatea din Nagoya.
Masa ei este de 10 ori mai mare decât cea a galaxiei noastre, Calea Lactee, care este considerată deja o galaxie "grea" din acest punct de vedere. Ca şi Calea Lactee, ea este o galaxie spirală barată. Cu alte cuvinte, are forma unui disc al cărui centru este traversat de o bară de gaz şi de stele, echipată cu braţe curbate.
Problema este că astfel de bare "nu ar fi trebuit să apară în Universul tânăr", pentru că este vorba despre "sisteme foarte evoluate, bine organizate, care au nevoie de timp pentru a se forma", a remarcat într-un articol ce însoţeşte studiul Deanne Fisher, profesoară de astronomie la Universitatea de Tehnologie Swinburne din Australia, transmite AFP, citată de Agerpres.
O altă singularitate a galaxiei J0107a: procentul de gaz conţinut în bara sa este foarte ridicat, de ordinul a 50%, comparativ cu 10% pentru galaxiile barate mai moderne. O parte din acel roi de gaz cosmic se scurge spre centrul structurii, unde alimentează o formaţiune de stele într-un ritm colosal, de 300% mai mare decât cel din Calea Lactee.
Numai în bara sa, J0107a a creat echivalentul a 500 de sori pe an. Carburantul gazos care permite această creare este responsabil probabil, potrivit studiului, şi pentru activitatea miezului său, a cărui luminozitate a fost măsurată şi echivalată cu 700 de miliarde de sori.
Această activitate intensă nu reprezintă o surpriză în sine, întrucât "majoritatea stelelor s-au format în acea epocă furtunoasă, bogată în gaze", a remarcat Deanne Fisher.
Profesoara reaminteşte că de-a lungul întregului secol trecut, astronomii au elaborat o cosmologie în care galaxii ce erau iniţial "foarte turbulente" se linişteau apoi treptat, în decurs de câteva miliarde de ani, şi adoptau forme adeseori foarte organizate, precum Calea Lactee.
Singular organizate
După telescopul Hubble, lansarea telescopului spaţial James Webb, operaţional din 2022, a revoluţionat această viziune. În primul rând, prin detectarea unui exces de galaxii faţă de previziunile modelelor computerizate. Cu structuri care sunt mult mai luminoase şi care s-ar fi putut forma mai devreme decât se preconiza.
Mai ales, acolo unde Hubble distingea în esenţă forme neregulate, succesorul său vede obiecte cosmice organizate în mod singular.
Echipa de astronomi de la instituţii japoneze, condusă de Shuo Huang, şi-a finalizat observaţiile cu ajutorul radiotelescopului gigant ALMA din deşertul Atacama din Chile.
Radiotelescopul ALMA a făcut posibilă examinarea distribuţiei şi dinamicii gazelor formate din molecule în acţiune. Un nor gigantic, cu un diametru de 120.000 de ani-lumină, mai mare decât cel al Căii Lactee, înconjoară şi alimentează creşterea galaxiei J0107a.
Astronomii presupun că acesta "provine dintr-un rezervor mare de gaz care cade spre galaxie din reţeaua cosmică", a declarat Shuo Huang. Ideea este că din această reţea cosmică - o reţea de materie care traversează spaţiul intergalactic - fluxuri de gaz irigă galaxiile în devenire.
În galaxiile cu bară, reţeaua cosmică ar distribui acest gaz în aşa fel încât "să creeze structuri stelare de zece până la sute de ori mai repede decât se întâmplă în galaxiile din apropiere şi în Calea Lactee", potrivit lui Deanne Fisher.
Fenomenul descris mai sus deschide posibilitatea ca această evoluţie "să fi avut loc mult mai devreme în istoria Universului decât se credea anterior", a scris aceeaşi profesoară de astronomie.
Cu toate acestea, ea adaugă un avertisment acestui studiu, observând că cercetarea s-a concentrat pe o singură galaxie. Acest lucru face "imposibilă" generalizarea în acest stadiu a concluziilor formulate de echipa japoneză. Soluţia constă în "mai multe observaţii" pentru "stabilirea unei viziuni corecte asupra evoluţiei cosmice", a adăugat Deanne Fisher.
- Te-ar putea interesa si:
- Descoperirea care zdruncină modul în care fizicienii înţeleg originea primelor stele din Univers
- „Cufărul cu comori cosmice”. Imagini uluitoare ale unor galaxii îndepărtate şi ale unor regiuni din...
- Supernovele pot deveni cele mai puternice acceleratoare de particule din Univers. Ce condiție ar...
