Meteoriţii - roci provenite din spaţiu care cad pe Terra - au bombardat planeta noastră de la naşterea acesteia în urmă cu circa 4,5 miliarde de ani şi până în ziua de azi, provocând cel mai adesea pagube reduse, dar declanşând uneori şi cataclisme. Dar de unde provin mai exact aceste roci spaţiale? O nouă cercetare, citată de Reuters, oferă răspunsul.
Studiind compoziţia meteoriţilor care au aterizat pe Terra de-a lungul timpului, precum şi a asteroizilor care populează sistemul nostru solar, astronomii au determinat că aproximativ 70% din impacturile cu meteoriţi cunoscute au provenit de la doar trei grupe de asteroizi aflaţi pe principala centură de asteroizi din sistemul nostru solar, situată între Marte şi Jupiter.
În cadrul a trei studii diferite, cercetătorii au reuşit să stabilească originea celei mai mari părţi din zecile de mii de meteoriţi cunoscuţi care au căzut pe Pământ.
În cadrul cercetării, astronomii au realizat simulări numerice care le-au permis să modeleze formarea şi evoluţia familiilor de asteroizi care orbitează Soarele din centura principală de asteroizi.
''Este un grup de asteroizi care au orbite similare întrucât au fost fragmente create în timpul unei coliziuni între doi asteroizi'', a declarat astronomul Miroslav Broz, de la Universitatea Charles din Praga, autorul principal a două dintre studiile publicate în revistele Nature şi Astronomy and Astrophysics, arată Agerpres.
Coliziunile care se petrec între elementele principalei centuri de asteroizi produc fragmente de rocă care zboară la întâmplare prin spaţiu, iar unele dintre ele, aterizează, într-un final, pe Terra.
''Deşi sunt cunoscuţi peste 70.000 de meteoriţi, doar 6% au fost identificaţi în mod clar, în urma analizei compoziţiei, ca provenind de pe Lună, Marte sau Vesta, unul dintre cei mai mari asteroizi din centura de asteroizi. Originea celorlalţi meteoriţi a rămas neidentificată'', a precizat astronomul Michaël Marsset, de la European Southern Observatory, situat în Chile, autorul principal al unuia din cele două studii publicate în revista Nature.
Familia de asteroizi Massalia, formată în urmă cu circa 40 de milioane de ani, este responsabilă pentru o clasă de meteoriţi denumiţi condrite de tip L, care reprezintă 37% din meteoriţii cunoscuţi ajunşi pe Terra, a descoperit cercetarea. Familia Karin, formată în urmă cu 5,8 milioane de ani, precum şi familia Koronis, formată în urmă cu 7,6 milioane de ani, sunt la originea unei clase de meteoriţi denumiţi condrite de tip H, care reprezintă 33% din meteoriţii cunoscuţi ajunşi pe Terra, se mai arată în studiu.
Un alt procent de 8% dintre meteoriţi ajunşi pe Terra provin din familiile de asteroizi Flora şi Nysa, din principala centură de asteroizi, mai arată studiul. De asemenea, circa 6% din meteoriţi provin din Vesta, potrivit cercetării. O cercetare anterioară a arătat că mai puţin de 1% dintre meteoriţi provin de pe Marte sau Lună.
Oamenii de ştiinţă cercetează în continuare sursa restului de circa 15% din meteoriţii cunoscuţi.
Rocile spaţiale au jucat un rol în modelarea direcţiei vieţii pe Terra.
Noua cercetare nu a analizat originea meteoritului care a lovit Pământul în urmă cu 66 de milioane de ani, coliziune care a dus la dispariţia dinozaurilor, cu excepţia descendenţilor lor păsări, ceea ce le-a permis mamiferelor să devină dominante. Un alt studiu publicat în august a descoperit că acest obiect s-a format dincolo de Jupiter şi probabil a migrat spre interior pentru a deveni parte din principala centură de asteroizi înainte să se îndrepte accelerat spre Terra, posibil în urma unei coliziuni.
Aşa cum a demonstrat impactul care a ucis dinozaurii, un asteroid de mari dimensiuni poate reprezenta un pericol mortal pentru viaţa pe Terra. În 2022, sonda DART a NASA a intrat în coliziune cu asteroidul Dimorphos în cadrul unei misiuni de apărare planetară care a demonstrat că o navă spaţială poate modifica suficient de mult traiectoria unui obiect cosmic astfel încât Terra să fie în siguranţă.
O parte din meteoriţii care au aterizat pe Terra pot oferi indicii despre istoria timpurie a sistemului nostru solar. Aceştia sunt resturi primordiale dintr-o perioadă anterioară formării planetelor într-un imens disc de materie - denumit disc protoplanetar - care se rotea în jurul unui soare nou format.
''Condritele sunt meteoriţi primitivi care şi-au păstrat în mare parte compoziţia iniţială de la formarea lor în protodiscul nostru planetar'', a declarat Marsset.
- Te-ar putea interesa si:
- Au găsit veriga lipsă? Cercetătorii propun o explicație radicală pentru apariția vieții pe Pământ
- Un fenomen fără precedent se petrece pe Pământ. Oamenii de știință spun că nu s-a mai întâmplat de...
- Omenirea a depășit deja limitele pe care Terra le poate suporta. "Pământul nu mai poate ține pasul...
