Specialiştii în fizică atomică au setat marţi ceasul simbolic al sfârşitului lumii (''Doomsday Clock''/ "Ceasul Apocalipsei") mai aproape ca niciodată de miezul nopţii, invocând ameninţările nucleare ale Rusiei în contextul invadării Ucrainei, tensiunile în alte puncte fierbinţi de pe glob, aplicaţiile inteligenţei artificiale în domeniul militar, precum şi schimbările climatice, aceştia fiind o parte din factorii care stau la baza riscurilor de producere a unei catastrofe globale, informează Reuters.
Cercetătorii din cadrul organizaţiei Bulletin of the Atomic Scientists au setat ceasul la 89 de secunde înainte de miezul nopţii - considerat momentul teoretic al anihilării. Ceasul a fost setat cu o secundă mai aproape de miezul nopţii decât anul trecut. Organizaţia nonprofit cu sediul în Chicago a creat Ceasul Apocalipsei în 1947, în perioada tensiunilor Războiului Rece de după cel de-Al Doilea Război Mondial, pentru a avertiza publicul cât de aproape este omenirea de distrugerea planetei.
''Factorii care au dus la decizia de anul acesta - riscul nuclear, schimbările climatice, potenţiala utilizare necorespunzătoare a inovaţiilor din ştiinţele biologice şi dintr-o gamă de alte tehnologii emergente cum ar fi inteligenţa artificială - nu erau noi în 2024. Dar am constatat progrese insuficiente în abordarea provocărilor-cheie, iar în multe cazuri, acest lucru conduce către efecte tot mai negative şi îngrijorătoare'', a declarat Daniel Holz, preşedintele consiliului ştiinţific şi de securitate al organizaţiei.
''Setarea Ceasului Apocalipsei la 89 de secunde înainte de miezul nopţii este un avertisment pentru toţi liderii mondiali'', a adăugat Daniel Holz.
Invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022 a lansat cel mai sângeros conflict de pe teritoriul Europei după cel de-Al Doilea Război Mondial.
''Războiul din Ucraina continuă să se profileze ca o sursă majoră de risc nuclear. Conflictul ar putea escalada în orice moment astfel încât să includă arme nucleare în urma unor decizii pripite sau în urma unui accident sau a unor calcule greşite'', a spus Daniel Holz arată Agerpres.
În noiembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a coborât pragul pentru un atac nuclear drept răspuns la o gamă largă de atacuri convenţionale, demers pe care Kremlinul l-a descris drept un semnal pentru Occident în mijlocul unui război în care Ucraina a primit arme furnizate de Statele Unite şi de aliaţii săi. Doctrina actualizată a Rusiei stabileşte un cadru pentru condiţiile în care Putin ar putea ordona un atac din partea ţării cu cel mai mare arsenal nuclear din lume.
Rusia a spus în octombrie că nu va discuta semnarea unui nou tratat cu Statele Unite care să înlocuiască Noul Tatat Strategic pentru Reducerea Armelor Nucleare, care limitează armele nucleare strategice ale fiecărei dintre cele două state şi care expiră în 2026, întrucât Moscova este de părere că documentul ar trebui extins şi lărgit pentru a include şi alte ţări.
''Agresiunea rusă în Ucraina, inclusiv folosirea repetată a ameninţărilor nucleare de la începutul conflictului, a fost neliniştitoare. În plus, retragerea recentă din tratate importante privind controlul armelor este un semnal alarmant privind creşterea riscului nuclear'', a adăugat Daniel Holz.
Orientul Mijlociu a fost o altă sursă de instabilitate având în vedere războiul Israel-Gaza şi ostilităţi regionale mai extinse în care sunt implicate ţări precum Iranul. China, care deţine arsenal nuclear, şi-a intensificat presiunea militară în apropiere de Taiwan după ce a trimis nave de război şi avioane de luptă în apele şi spaţiul aerian din jurul acestei insule, pe care Beijingul o consideră parte a teritoriului său. Coreea de Nord continuă, de asemenea, să facă teste cu diferite rachete balistice.
''Urmărim cu atenţie şi sperăm că acordul de încetare a focului în Gaza va fi durabil. Tensiunile din Orientul Mijlociu inclusiv cu Iranul sunt în continuare periculos de instabile. Mai sunt şi alte potenţiale puncte fierbinţi în lume, printre care Taiwan şi Coreea de Nord. Oricare dintre acestea s-ar putea transforma într-o conflagraţie care să implice arsenal nuclear, cu consecinţe impredictibile şi potenţial devastatoare'', a mai spus Daniel Holz.
Inteligenţa artificială a făcut progrese rapide la capitolele capabilitate şi popularitate în 2024, stârnind temeri crescânde în rândul unor experţi privind aplicaţiile sale în domeniul militar şi riscurile pe care acestea le-ar reprezenta pentru securitatea globală. Guvernele au abordat problema inegal. În Statele Unite, spre exemplu, fostul preşedinte Joe Biden a semnat în octombrie un ordin executiv având drept obiectiv reducerea riscului pe care AI îl reprezintă pentru securitatea naţională, economie, sănătate şi siguranţă publice. Succesorul său, Donald Trump, a revocat ordinul săptămâna trecută.
''Progresele AI au început să-şi facă simţită prezenţa pe câmpul de luptă în moduri incipiente, dar îngrijorătoare, iar o preocupare deosebită o constituie posibilitatea viitoare a unor aplicaţii AI în domeniul armelor nucleare. În plus, AI perturbă din ce în ce mai mult ecosistemul informaţional al omenirii. Dezinformarea şi informaţiile false propagate cu ajutorul AI vor spori şi mai mult această disfuncţionalitate'', a adăugat Daniel Holz.
Anul trecut a fost cel mai cald an din istoria înregistrărilor meteorologice, potrivit oamenilor de ştiinţă ai Organizaţiei Meteorologice Mondiale, un organism din cadrul ONU. Ultimii 10 ani au fost cei mai călduroşi 10 ani din istoria înregistrărilor, a mai spus instituţia.
''Deşi s-au înregistrat progrese impresionante în domeniul energiei eoliene şi solare, omenirea tot nu reuşeşte să implementeze măsurile necesare pentru prevenirea celor mai grave aspecte ale schimbărilor climatice'', a concluzionat Daniel Holz.
Bulletin of the Atomic Scientists a fost fondat în 1945 de mai mulţi oameni de ştiinţă, printre care Albert Einstein şi J. Robert Oppenheimer.
