Criza economică provocată de pandemia de COVID-19 nu a reprezentat decât un moment de temporizare pentru încălzirea climei de pe Terra, iar emisiile globale de CO2, principalul gaz cu efect de seră, au crescut din nou în acest an, au avertizat joi autorii unui nou studiu, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Pandemia de coronavirus a provocat o oprire a activităţilor în mare parte a lumii şi a economiei mondiale, determinând astfel o scădere cu 5,4% a emisiilor totale de CO2 în 2020.
Însă, în 2021, ele urmează să crească cu 4,9% şi se vor apropia la mai puţin de un procent de recordul absolut din 2019, potrivit unui studiu realizat de Global Carbon Project, publicat în contextul Conferinţei ONU pentru schimbări climatice (COP26).
Global Carbon Project, format din oameni de ştiinţă din întreaga lume, studiază „bugetele” de carbon globale.
În pofida promisiunilor oferite de planurile „verzi” de relansare post-COVID-19, redresarea economică va fi realizată mai ales cu ajutorul energiilor fosile: emisiile provocate de arderea cărbunelui urmează să depăşească nivelul lor din 2019, adică de dinainte de criza COVID-19, deşi vor rămâne sub recordul lor absolut din 2014, în timp ce emisiile cauzate de arderea gazelor naturale vor atinge cel mai înalt nivel din istoria lor.
Emisiile asociate petrolului, pentru care specialiştii prognozează o creştere cu 4,4% în 2021, nu vor atinge nivelul din 2019, dar autorii studiului subliniază că sectorul transporturilor nu a atins încă nivelurile sale pre-pandemice şi că, de fapt, creşterea acestor emisii riscă să se accelereze în lunile următoare.
Ca urmare, „bugetele de carbon” rămase la dispoziţia omenirii pentru a nu depăşi obiectivele Acordului de la Paris, ce prevăd o încălzire a climei global în raport cu era preindustrială de cel mult 2°C, sau de 1,5°C dacă va fi posibil, scad periculos de mult, în condiţiile în care temperatura medie globală a crescut deja, conform estimărilor actuale, cu 1,1°C-1,2°C în raport cu era preindustrială.
În ritmul anului 2021, pentru a avea 50% şanse să limiteze creşterea temperaturii globale cu 1,5°C, omenirea va mai avea la dispoziţie doar opt ani de emisii, 20 de ani pentru a limita încălzirea climei cu 1,7°C şi 32 de ani pentru a limita această creştere cu 2°C.
Dacă se speră la creşterea acestor şanse până la 66%, atunci intervalul de timp se scurtează şi mai mult: 8 ani pentru +1,5°C, 16 ani pentru +1,7°C şi 27 de ani pentru +2°C.
Studiul reprezintă „un îndemn la realitate faţă de ceea ce se petrece în lume în timp ce noi discutăm la Glasgow despre cum să combatem schimbările climatice”, a declarat Corinne Le Quere, specialistă în climatologie şi coautoare a studiului.
Scăderea emisiilor de CO2 asociate crizei COVID-19 „nu a fost niciodată rodul unei schimbări structurale”, a mai spus ea. „Să-ţi laşi temporar maşina în garaj sau să o schimbi cu o maşină electrică nu înseamnă acelaşi lucru”.
În absenţa acestor schimbări, „noua creştere (a emisiilor de CO2, n.r.) a fost mai puternică decât credeam”, a declarat Gen Peters, de la Centrul internaţional de cercetări asupra climei, un alt autor al studiului.
Autorii studiului au lansat un apel pentru „o acţiune imediată şi o coerenţă globală în privinţa reacţiei mondiale la schimbările climatice”.
Există însă şi o rază de speranţă. Pentru deceniul 2010-2019, ei au identificat 23 de ţări, care reprezintă împreună aproximativ un sfert din emisiile globale de CO2, în care emisiile au scăzut substanţial, deşi economiile lor au înrregistrat creșteri.
- Te-ar putea interesa si:
- Oceanele lumii au înregistrat cea mai caldă lună iunie din istorie. Fenomenul El Nino și încălzirea...
- 2025 a fost al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată în lume, conform specialiștilor
- Anul 2026 ar putea fi cu peste 1,4 grade Celsius mai cald comparativ cu perioada 1850-1900...
