Oceanul a absorbit mai multă căldură anul trecut decât în orice alt an de la începutul măsurătorilor moderne, în anii 1960, conform unei noi analize publicate în Advances in Atmospheric Science, transmite Live Science.
Oceanele lumii absorb peste 90% din excesul de căldură din atmosfera Pământului. Pe măsură ce căldura din atmosferă se acumulează, căldura stocată în ocean creşte şi ea, ceea ce face ca această încălzire a oceanelor să fie un indicator fiabil al schimbărilor climatice pe termen lung, conform Live Science, informează Agerpres.
Temperaturile oceanelor influenţează frecvenţa şi intensitatea valurilor de căldură marine, modifică circulaţia atmosferică şi guvernează modelele globale de precipitaţii.
Oamenii de ştiinţă măsoară căldura oceanului în moduri diferite. O metrică comună este temperatura medie anuală globală a suprafeţei mării, temperatura medie în primii câţiva metri ai apelor oceanice. Temperatura globală a suprafeţei mării în 2025 a fost a treia cea mai caldă înregistrată vreodată, cu aproximativ 0,5°C peste media din 1981-2010.
O altă metrică este conţinutul de căldură al oceanelor, care măsoară energia termică totală stocată în oceanele lumii. Aceste se măsoară în "zettajouli". Un zettajoule este echivalent cu 1.000.000.000.000.000.000.000.000 jouli.
Pentru a măsura conţinutul de căldură în 2025, autorii studiului au evaluat datele observaţionale oceanice obţinute până la adâncimea de 2.000 de metri (adâncime până la care este absorbită cea mai mare parte a căldurii), de la Centrele Naţionale pentru Informaţii de Mediu ale Administraţiei Naţionale pentru Oceane şi Atmosferă din SUA (NOAA), Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene şi Academia Chineză de Ştiinţe.
Ei au descoperit că, în total, oceanul a absorbit încă 23 de zettajouli de energie termică în 2025, doborând recordul conţinutului de căldură oceanică pentru al nouălea an consecutiv şi marcând cea mai lungă secvenţă de recorduri consecutive de conţinut de căldură oceanică înregistrate vreodată.
"Anul trecut a fost un an de încălzire nebunesc, o nebunie", a declarat John Abraham, cercetător la University of St. Thomas, Minnesota (SUA) şi coautor al noului studiu.
Douăzeci şi trei de zettajouli într-un an sunt echivalentul energiei a 12 bombe de la Hiroshima care explodează în ocean în fiecare secundă. De asemenea, reprezintă o creştere semnificativă faţă de cei 16 zettajouli de căldură absorbiţi de ocean în 2024. Cele mai fierbinţi zone ale oceanului observate în 2025 au fost Atlanticul tropical şi de Sud, Marea Mediterană, Oceanul Indian de Nord şi Oceanul de Sud.
Aceste rezultate oferă "dovezi directe că sistemul climatic este în dezechilibru termic şi acumulează căldură", susţin autorii.
Un ocean mai fierbinte favorizează creşterea precipitaţiilor globale şi alimentează furtuni tropicale mai extreme. În ultimul an, temperaturile globale mai ridicate au fost probabil parţial responsabile pentru efectele dăunătoare ale uraganului Melissa din Jamaica şi Cuba, ploile musonice abundente din Pakistan, inundaţiile severe din Central Mississippi Valley şi altele, mai notează Live Science.
- Te-ar putea interesa si:
- Cum să dormi mai bine în sezonul rece fără să umfli factura la căldură. De la importanța...
- 2025 ar putea deveni unul dintre cei mai călduroşi trei ani din istorie. Mările sunt cele mai...
- O ameninţare „fără precedent” pentru sănătatea umană. Cum ne afectează schimbările climatice
